Blocul Național Sindical (BNS) susține că majorarea salariului de bază minim brut, aplicată de la 1 iulie 2026, a intrat în vigoare cu o întârziere de șase luni față de termenul prevăzut de lege.
Potrivit BNS, această amânare a afectat veniturile angajaților, care au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare.
Sindicaliștii afirmă că, potrivit Legii nr. 283/2024, salariul minim trebuia stabilit cu aplicare de la 1 ianuarie 2026.
Conform formulei prevăzute de actul normativ, valoarea acestuia ar fi trebuit să se situeze între 4.325 și 4.590 de lei brut.
Aproape 1,8 milioane de salariați, afectați
BNS estimează că aproximativ 1,76 milioane de angajați remunerați cu salariul minim sau cu venituri cuprinse între 4.050 și 4.325 de lei au suportat consecințele deciziei Guvernului.
„Guvernul a amânat cu şase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajaţi”, transmite organizația sindicală, care consideră că executivul a folosit această măsură pentru a compensa impactul deciziilor fiscale asupra mediului de afaceri.
Potrivit BNS, efectele liberalizării pieței energiei, majorării TVA, accizelor și introducerii unor noi taxe s-au reflectat ulterior în creșterea prețurilor, ceea ce a amplificat presiunea asupra salariaților cu venituri mici.
Sindicatele cer salariu minim de 5.000 de lei din 2027
Confederația susține că, în ultimele 18 luni, angajații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare lunară. În plus, reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei diminuează efectele majorării salariale aplicate din iulie 2026.
În acest context, BNS solicită ca viitoarele negocieri dintre Guvern, patronate și sindicate să stabilească un salariu minim brut de 5.000 de lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2027.
Reprezentanții organizației susțin că nivelul actual al salariului minim nu respectă criteriile prevăzute de legislația europeană și de convențiile internaționale privind salariile adecvate.
„Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală şi totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinţei mediului de afaceri. Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent şi să poată răspunde necesităţilor lucrătorului şi ale familiei acestuia, ţinând cont de condiţiile economice şi sociale existente la nivel naţional şi protejând totodată accesul la un loc de muncă şi stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă”, transmite BNS.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.