Epidemia de SARS, în China, Hong Kong şi Taiwan, a costat, economic vorbind, în jur de 40 de miliarde de dolari. Covid-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult, arată o analiză PwC.
”Efectul virusului asupra economiei globale e dificil de estimat, însă economiştii care au evaluat că epidemia SARS a costat în jur de 40 de miliarde de dolari preconizează că virusul Covid-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult”, spune Mircea Bozga de la PwC România.
FMI şi-a redus estimările de creştere globală, iar OECD a preconizat o reducere la jumătate a creşterii globale din cauza virusului, a spus Bozga.
”Răspunsul la o criză este măsurat în săptămâni, în timp ce recuperarea e măsurată în ani. Companiile ce sunt bine pregătite se vor recupera întotdeauna mai repede”, afirmă expertul.
“FMI şi-a redus estimările de creştere globală, iar OECD a preconizat o reducere la jumătate a creşterii globale din cauza virusului.” Mircea Bozga, PwC România
Situaţia depăşeşte experienţa celor mai mulţi directori executivi. Mandatul mediu al unui CEO e de cinci ani. Ultima epidemie similară, dar la nivel redus, a fost cea generată de SARS, în 2003, care a infectat peste 8.000 de oameni şi a durat nouă luni.
Într-o perioadă mult mai scurtă, Covid-19 a infectat de peste zece ori mai mulţi oameni şi se răspândeşte rapid. Coronavirusul e un risc ce trebuie monitorizat de factorii de decizie ai companiilor, pentru că vine cu un nivel mare de incertitudine.
”Efectele se resimt deja în probleme apărute în lanţul de distribuţie, restricţiile de călătorie şi creşterea nesiguranţei pe pieţele din întreaga lume. În faţa unei crize globale, liderii sunt preocupaţi de bunăstarea oamenilor şi de planul de continuitate a afacerilor lor”, precizează Bozga.
Pregătirea de criză
Cheia pentru gestionarea oricărei crize e pregătirea. Experţii Centrului Global de Criză PwC au realizat o listă de acţiuni pe care companiile le pot adopta, pentru a rezista incertitudinilor.
”Analizaţi locurile în care lucrează angajaţii şi călătoriile acestora. Prima prioritate e de a stabili exact unde se află personalul şi câţi lucrători sunt pe teritorii afectate sau vulnerabile. Este nevoie să fie repatriaţi? Au cerut sau e necesar să lucreze de acasă?” – sunt câteva sfaturi PwC.
