Operațiunea BNR de luni, 27 august 2018, este cea mai mare din ultimii șase ani, fiind depășită doar de cea din 1 octombrie 2012, când BNR a solicitat şi şi-a adjudecat 12,6 miliarde de lei, reiese din raportările pieţei interbancare.
Operaţiunile repo sunt tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei.
Maturitatea actualei operaţiunii este de 7 zile, la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018.
În august 2018, banca centrală a României a reluat operaţiunile repo, după opt luni de pauză, prin două operaţiuni cu o maturitate la 7 zile şi o dobândă de 2,5%: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018. Astfel, valoarea cele trei operaţiuni nu poate fi cumulată.
Prin aceste operaţiuni, BNR încearcă să ofere suficientă lichiditate pieţei, astfel încât să tempereze creşterea ROBOR. Indicii ROBOR se află pe o tendinţă de stagnare în ultimele două săptămâni, dar, de obicei, spre final de lună cresc, ca urmare a plăţilor de taxe şi impozitate care se fac în această perioadă, iar tendinţa se accentuează pe finalul fiecărui trimestru. La această situaţie se adaugă faptul că, în această perioadă, băncile sunt obligate să îşi constituie rezerva minimă obligatorie.
În octombrie 2017, banca centrală a reluat operaţiunile repo, după doi ani şi două luni de pauză, din cauza creşterii accelerate a indicelui ROBOR, care, de exemplu, la 3 luni a urcat de la 0,91% în 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul la 2,05%. În aceste condiţii, BNR a făcut nu mai puţin de opt operaţiuni repo în decurs de trei luni. A început cu una de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie, şi a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie – toate cu o maturitate la 7 zile şi la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.
În schimb, în prima parte a acestui an, BNR a atras lichiditate din piaţă, prin 14 licitaţii de depozite, realizate între 16 aprilie şi 30 iulie, începând cu una de 18,66 miliarde de lei şi încheind cu una de 25 de milioane de lei. Doar în prima parte a lunii iulie, banca centrală nu a realizat asemenea operaţiuni.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 3,27%, faţă de 3,30% cât a fost vineri, nemaidepăşind 3,33% din 9 august. De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a marcat, luni, o reducere, la nivelul de 3,43%, de la 3,44% vineri, menţinându-se pe tendinţa de cvasi-stagnare din ultimele două săptămâni.
În plus, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut, luni, la nivelul de 3,49%, comparativ cu 3,50% vineri, cel mai recent atingând 3,52% la 8 august. În schimb, indicele ROBOR la 12 luni a stagnat, luni, la 3,55%, pentru a doua zi consecutiv, faţă de nivelul de 3,56% de joi, dar a rămas în linie cu evoluţia celorlalţi indici, ultima data fiind la 3,60% la 6 august.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.
