Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Piața autohtonă a carburanților, susținută preponderent de companii

Benzina rămâne un lux pentru românii cu venituri mici și medii

În ultimii ani, oricine a putut constata că prețurile la carburanţii care se vând în țara noastră sunt cam aceleași cu cele din statele occidentale, mult mai dezvoltate economic.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 22.03.2018 - 21:15

Din acest motiv, gestul umplerii rezervorului maşinii a devenit un motiv de stres pentru români. Mulţi români şi-au făcut o “tehnică” din a alimenta cu jumătăţi sau sferturi de rezervor, din lipsa banilor.

O simplă comparaţie arată prăpastia între preţurile existente în acest moment la carburanţi, în câteva state UE, şi salariul mediu pe care îl primesc cetăţenii din aceste state. Datele sunt şi mai dramatice dacă luăm în considerare salariile minime.

“România liberă” a analizat cazul a 13 dintre statele Uniunii Europene, de la cele mai bogate – cum este cazul Olandei, Danemarcei sau Franţei, până la Bulgaria, România sau Ungaria – cele mai sărace.

Noi şi bulgarii, în coada clasamentului

Aparent, totul este în regulă în aceste trei topuri. Cel mai mare preţ al benzinei este, normal, acolo unde este una dintre cele mai mari prosperităţi – în Olanda.
În topul realizat de RL la 12 martie 2018, Ţara Lalelelor are cel mai mare preţ al benzinei - 1,555 euro pe litru şi al patrulea salariu mediu din UE.

Danemarca este pe locul doi, cu 1,474) euro pe litrul de benzină, dar şi cu cel mai mare salariu mediu (3.095 euro). România şi Bulgaria sunt pe ultimele locuri. Penultimul salariu mediu din top (515 euro) este la români, ca şi al 11-lea preţ de la litrul de benzină (1,118 euro/litru) şi al 10-lea la motorina regulară.

Bulgaria stă cel mai prost din Europa: salariul mediu este de 406 euro, benzina e 1,045 euro/l şi, repetăm, lucrurile par în ordine. Dar nu sunt. Cum se explică de exemplu faptul că diferenţa de preţ dintre România şi Austria, de la benzină (1,118 – 1,166) şi motorină (1,134 – 1,118) este mică? Odată în favoarea României, la motorină în favoarea Austriei. Dar austriecii au salariul mediu de 2.009 euro, în timp ce românii îl au de 515 euro.

Pro şi contra

Exemplele comparative de acest fel pot continua. Şi Estonia are un preţ mai scăzut acum la benzină (1,280) şi la motorină (1,239), dar salariul mediu este de 945 de euro pe litrul de carburant. Care sunt motivele acestei contradicţii la puterea de cumpărare, în timp ce preţurile pe litrul de carburant auto sunt destul de apropiate între ele?

Cheltuielile primare ne consumă aproape toți banii

“Diferența de prețuri între piețe nu ține doar de puterea de cumpărare”, explică profesorul universitar de la ASE, Cristian Păun. Astfel, susţine acesta, “nu înseamnă neapărat că aceia care au venituri mari cer mai multă benzină”.

Oricum, “cererea de benzină este destul de rigidă prin raportare la evoluția prețului, în sensul că modificările de preț schimbă destul de puțin nivelul cererii de carburanți”, afirmă specialistul.

Cristian Păun, profesor la ASE: “Grija ar trebui să fie, mai degrabă, de ce suntem așa săraci, de ce nu prosperăm și ce trebuie să facem ca să prosperăm pe baze sănătoase.”

Acesta se referă la produsele la care apare aşa-numita cerere neelastică sau inelastică. Aceste produse nu cunosc o scădere notabilă a cererii dacă apar majorări de preţuri.

Mai curând companiile

De exemplu, în cazul nostru, în România se consumă cam aceeaşi cantitate de benzină şi de motorină indiferent dacă preţurile cresc sau scad. În plus, atrage atenţia Cristian Păun, “cererea de carburanți vine mai degrabă din partea companiilor și are mai puțin în spate persoane fizice.

Piața carburanților fiind liberalizată (cel puțin în interiorul pieței unice avem puține bariere), aceste prețuri au tendința să fie apropiate”.

Într-adevăr, se constată cu uşurinţă că preţul minim la benzină, pe 12 martie, în lista de 13 state luate în calcul de RL, este 1,045 euro (în Bulgaria), iar cel maxim este de 1,555 euro (în Olanda). O diferenţă de 51 de eurocenţi. La fel, la motorină, preţul minim pe litru este 1,012 euro (în Lituania), iar cel maxim este de 1,377 euro (în Franţa). O diferenţă şi mai mică, de 36,5 eurocenţi.

În anul 2017 preţul litrului de benzină fără plumb a fost de 1,118 euro în România, unul dintre cele mai scăzute din UE. Totodată, prețul motorinei a fost de 1,134 euro. În intervalul menționat, salariul mediu în România a fost de 515 euro, unul dintre cele mai mici din UE.

Problema este nivelul de trai scăzut

Diferențele acestea de preț, susţine Păun, “nu sunt semnificative de la o piață la alta și țin de specificul acelor piețe, cum ar fi cel legat de fiscalitate, accesibilitate, infrastructură, concurență, ș.a. Problema este aceea a veniturilor scăzute din care trebuie să plătim aceste bunuri sau servicii, noi fiind foarte săraci.

Venitul nostru se concentrează cu precădere pe nevoile primare (mâncare, îmbrăcăminte, transport). Ne rămân foarte puțini bani pentru restul lucrurilor”, afirmă Cristian Păun. În opinia sa, principala grijă a noastră ar trebui să fie identificarea motivelor pentru care suntem atât de săraci, nu prosperăm și ce anume ar trebui să facem ca să avansăm pe baze sănătoase.

“Crearea de salarii din pixul guvernanților (de exemplu salariul minim) nu ne îmbogățește ci, dimpotrivă, ne sărăcește și mai mult în final”, avertizează Cristian Păun.

Comentarii

loading...