31 C
București
sâmbătă, 13 august 2022
AcasăAlegeri 2016Unde este creditul pentru dezvoltare?

Unde este creditul pentru dezvoltare?

 

Una dintre sintagmele-cheie ale sistemului prin care s-a dezvoltat până acum societatea capitalistă este: „credit pentru dezvoltare“. Dar care e situaţia în România?

Profesorul universitar Mircea Coşea a explicat pentru „România liberă“ că băncile sunt într-o relaţie foarte strânsă cu Guvernul, care este client cinstit, stabil, ce dă banii la timp, deci orice instituţie bancară are interesul să lucreze cu el, nu cu economia reală. „Mai e vorba şi despre capitalul naţional. Nu este o chestiune de naţionalism, ci una pragmatică. Băncile în România sunt aproape 99% străine. Orice analiză am face, o parte din profit e transferat spre băncile-mamă. Mai ales când există o jenă pe piaţa financiară europeană“, a explicat acesta.

Instituţiile bancare au motive puternice să procedeze astfel în economia românească, spune analistul economic. „Întreaga structură economică creează valoare adăugată mică, este învechită şi primară, o structură industrială manufacturieră. Noi manufacturăm, nu avem cercetare, dezvoltare, marketing. Băncile lucrează cu statul, nu cu economia, ce nu oferă posibilităţi de creare a instrumentului creditului pentru dezvoltare, iar atunci valoarea adăugată e mică, sub media europeană“, a atras atenţia Mircea Coşea.

Momentul actual este foarte periculos, susţine profesorul, fost ministru de stat şi preşedinte al Consiliului pentru Reformă. „Neavând o creştere industrială, ca urmare a lipsei de comenzi, exporturile noastre scad. Dereglăm astfel balanţa de plăţi sau soldul curent, ceea ce e în viitor un lucru periculos pentru stabilitatea macroeconomică. So­cietăţile din România nu pot să facă credit pentru dezvoltare“, a explicat universitarul, care este fondator al Societăţii Române de Economie.

Firmele se împrumută mai mult

Analistul financiar Aurelian Dochia este de altă părere. „Statisticile BNR arată că majoritatea creditelor se duc la societăţi comerciale, nu la populaţie. Sunt bănci specializate în produse către populaţie, dar pentru majoritatea lor creditarea este împărţită 50%-50%“, a explicat expertul pentru „România liberă“.

Băncile, afirmă analistul, sunt pregătite cu astfel de produse nu numai pentru societăţi comerciale, ci şi către liber-profesionişti. Un dentist vrea să-şi deschidă un cabinet. Se duce la bancă, face un credit. „În ultimii ani însă, de când a început criza, a scăzut foarte mult cererea de creditare, un fenomen ce e peste tot în Europa. Banca Centrală Europeană se luptă de ani de zile să stimuleze creditarea către economia reală, dar nu există o cerere prea mare din partea acesteia“, a declarat Aurelian Dochia „României libere“.

Astfel, s-a intrat într-un soi de cerc vicios: un investitor în economia românească sau chiar şi în alte ţări se uită şi la piaţă, nu numai la faptul că are o dobândă foarte mică la care se poate împrumuta. Azi, în România este cea mai mică dobândă la împrumut din istorie, a atras atenţia Aurelian Dochia „României libere“. „Dacă însă investitorului i se pare că piaţa nu oferă o perspectivă de creştere foarte puternică, nu are nevoie să investească, mai ales dacă are deja capacităţi excedentare de producţie faţă de cererea de pe piaţă“, a explicat analistul.

Totuşi, România nu are valoarea adăugată mare a Statelor Unite, a Franţei, ori a Germaniei. Cum comentează aceasta Aurelian Dochia? „Avem o structură a economiei ce într-adevăr nu este foarte avantajoasă, tipică unei ţări în curs de dezvoltare. Cel mai mic produs pe cap de locuitor din UE, în afară de Bulgaria: 9.500 de dolari. România e în categoria ţărilor în curs de dezvoltare, cu nivel mediu superior în clasificarea Băncii Mondiale“, a spus Aurelian Dochia „României libere“.

Azi, băncile nu sunt în cea mai comodă postură. Să analizăm puţin lucrurile pornind dinspre piaţa imobiliarelor. „Faţă de boom-ul din 2008, preţurile locuinţelor sunt cam cu 60% mai mici. Aceasta înseamnă că şi băncile ce au cerut o contribuţie proprie de 25%-30% practic sunt pe equity (n.n.: – capital privat) negativ“, a susținut analistul economic Sorin Dinu.

Aurelian Dochia comentează că scăderea preţurilor imobiliarelor „înseamnă că valoarea ipotecilor a scăzut şi ea, să spunem cu 60%“, totuşi este de altă părere. „Băncile nu sunt pe equity negativ, pentru că n-au făcut investiţii directe în imobiliare. Ele au împrumutat persoane, în unele cazuri cu garanţie, în altele cu ipotecă pe imobil, niciodată ca proprietar. Nici măcar o ipotecă nu te face proprietar, decât când aceasta se execută“, a subliniat analistul financiar. 

Transparența dobânzilor

Analistul economic Ion Radu Zilişteanu, care este profesor de economie, nu crede că băncile ar fi în acest moment pe capital privat negativ şi explică mecanismul de formare a dobânzilor. „Instituţiile bancare, presate pe diverse direcţii (normele bancare, presiunea opiniei publice, a mass-media ş.a.m.d.), au fost obligate să facă foarte transparent modul de stabilire a dobânzilor“, a remarcat Ion Zilişteanu.

Dobânzile, explică el, trebuie ancorate în indici obiectivi, legaţi de piaţa monetară, adică ROBID (n.n. – Romanian Interbank Bid Rate, rata medie a dobânzii la depozitele atrase pe piața interbancară) şi ROBOR (n.n. – Romanian Interbank Offer Rate, rata medie a dobânzii pentru creditele în lei). „Majoritatea dobânzilor în lei se ancorează la ROBOR la trei luni, care azi (n.n. – 18 martie 2016) este 0,79%. Dobânda la creditul în lei e patru-şapte puncte peste. Ea e reactualizată de regulă la trei luni sau la jumătate de an. Se face media ­ROBOR şi se adaugă patru puncte. Creşte sau scade ROBOR, creşte sau scade dobânda“, a explicat pentru „România liberă“ Ion Radu Zilişteanu. Astfel, băncile au început să lucreze la ceva ce nici o reglementare sau presiune a opiniei publice nu le obligă să facă, aşa că au reacţionat, mărind comisioanele. 

Cele mai citite
00:01:03

VIDEO: Parcurile europene se transformă în câmpii uscate – Seceta a pus stăpânire pe ele

Condițiile de secetă au transformat unele dintre cele mai faimoase parcuri urbane din Europa în câmpii uscate, cu iarbă decolorată și vegetație uscată, care...

Germania: Toate stațiile de încărcare Tesla sunt ilegale

În Germania există peste 1.800 de stații de încărcare Tesla pentru mașini electrice și toate sunt ilegale. Acest lucru este demonstrat de o investigație a...

Aglomerație în vămi: aproape 346.000 de persoane, prin punctele de frontieră, în ultimele 24 de ore

Aproximativ 345.900 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu aproximativ 83.440 mijloace de transport, au efectuat formalităţile de control (atât pe sensul de intrare,...
Ultima oră
Pe aceeași temă