Plata cu saci de monede este folosită în general ca metodă de protest. În UE, este obligatorie acceptarea doar a unui număr limitat de monede pentru stingerea datoriilor. În România însă, nu este obligatorie nici măcar acceptarea bancnotelor, iar plătitorii trebuie să apeleze la executorul judecătoresc şi în final să depună banii la CEC.
Cetăţenii români au posibilitatea legală de a obliga co-mer-ciantul, banca, instituţia de stat şi chiar cămătarul să le accepte plăţile cu monede. Metoda, definită în Codul de Procedură Civilă, nu este una directă, dar nu este nici foarte complicată şi este menţionată în lege încă din 1859. Plătitorul are posibilitatea de a face creditorului, indiferent dacă este o persoană fizică sau juri-dică, o „ofertă reală, urmată de consemnaţiune”. Pe scurt, aceasta înseamnă că, după ce este refuzat, plătitorul se adre-sează unui executor jude-cătoresc. În prezenţa acestuia, debitorul va înmâna banii creditorului. Dacă şi în acest caz plătitorul este refuzat, are posibilitatea de a merge la CEC, împreună cu executorul judecătoresc, şi de a depune într-un cont special suma datorată, astfel datoria fiind considerată stinsă. CEC Bank acceptă plăţi inclusiv cu monede, indiferent de sumă. Onorariul executorului judecătoresc pentru acest serviciu se încadrează între 50 şi 100 de lei.
Unicat în Uniunea Europeană
România este singura ţară UE şi una dintre puţinele din lume care nu are o legislaţie clară în privinţa obligativităţii agen-ţilor economici, a instituţiilor de stat şi a persoanelor fizice aflate în postura de creditor de a încasa plăţi. Mai mult, în timp ce în zona euro sunt strict interzisele taxele pentru plata cu numerar, în România există bănci care au făcut o strategie din suprataxarea clienţilor pe motiv că încurajează plata cu cardul.
Întrebaţi de RL, reprezentanţii Băncii Naţionale au spus că singura lege care reglementează plăţile cu bancnote sau monede este Legea Denominării. Actul legislativ arată însă la modul general că bancnotele şi mo-nedele pot fi utilizate oriunde pe teritoriul României. În interpretarea BNR, de aici se subînţelege că încasatorul este şi obligat să accepte plata, însă tot BNR arată că nu există nici o sancţiune în cazul în care el refuză. Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, ne recomandă ca soluţie înştiin-ţarea Oficiului pentru Protecţia Consumatorului.
În România au existat mai multe cazuri în care diferite persoane au încercat să achite amenzi cu monede, însă au fost refu-zate. Deşi persoanele respective au apelat la Poliţie, instituţia nu a avut cum să îi ajute. De altfel, scăpările legislative pot fi folosite şi de cămătarii mai mult sau mai puţin legali, care, prin refuzul de încasa banii, beneficiază de o dobândă mai mare.
Cum obligi creditorul să-ţi ia banii
Contactezi un executor judecătoresc.
Încearcă să plăteşti în prezenţa executorului
În cazul în care creditorul refuză, plăteşti într-un cont special la CEC.
Ce se întâmplă în zona euro
La nivelul ţărilor care au adoptat deja moneda europeană, plăţile sunt extrem de strict reglementate prin aşa-numita „legal tender of euro” care s-ar putea traduce prin „condiţiile în care trebuie acceptate plăţile cu euro”.
Orice încasator este obligat să accepte plata cu monede până la nivelul de 50 de bucăţi. Bancno-te-le trebuie acceptate în orice cantitate, cu excepţia unor situaţii speciale, de exemplu când comerciantul nu are să dea rest.
Monedele de 1 şi 2 cenţi, a căror stemă diferă de la ţară la ţară, sunt acceptate în mod obligatoriu doar în statul al cărui simbol îl poartă.
Comisia Europeană recomandă vânzătorilor care nu acceptă bancnote de 200 şi 500 de euro să facă public acest lucru printr-un anunţ.
Foarte important. Sunt interzise taxele pentru plata cu numerar. În România sunt bănci care includ aceste taxe în strategia de dezvoltare.
