“Admite propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Găeşti pentru condamnatul Ion Balint. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Ion Balint de sub puterea mandatului 130/2018 emis de Curtea de Apel Ploieşti, în baza sentinţei penale 108/2018, dacă nu este reţinut sau arestat în alte cauze”, se arată în minuta deciziei din 6 martie a Judecătoriei Găeşti.
Surse judiciare au precizat, pentru Agerpres, că decizia de eliberare nu a fost contestată de procurori în termen de trei zile, astfel că soluţia pronunţată în primă instanţă a rămas definitivă, Ion Balint părăsind Penitenciarul Găeşti.
În decembrie 2017, Ion Nuţu Balint a fost condamnat 5 ani şi 5 luni închisoare cu executare într-un dosar de infracţiuni de violenţă – şantaj, cămătărie, omor, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Fraţii Ion Balint zis “Nuţu Cămătaru” şi Vasile Balint zis “Sile Cămătaru”, precum şi liderul clanului “Sportivilor”, Radu Cristian Roşca zis “Roşca”, au fost trimişi în judecată în iulie 2013, alături de alţi 51 de interlopi, pentru săvârşirea de infracţiuni de violenţă.
Procurorii DIICOT au destructurat la acea vreme două dintre cele mai importante grupări infracţionale constituite pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov.
Grupările infracţionale organizate, cunoscute sub denumirile “Cămătarii” şi “Sportivii”, erau specializate în săvârşirea de infracţiuni de violenţă – şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă letală fără drept.
Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, membrii celor două grupări rivale au provocat în spaţiul public conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în municipiul Bucureşti, situaţii ce au avut drept consecinţă directă punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a mai multor persoane.
