Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Negocieri la nivel înalt: Donbasul, în schimbul lui Assad?

Într-un climat tensionat de anunţarea loviturilor aeriene ruse în Siria, Parisul a găzduit vineri un summit care a reunit cei patru şefi de stat şi de guvern implicaţi în reglementarea crizei ucrainene.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 04.10.2015 - 21:29

Într-un climat tensionat de anunţarea loviturilor aeriene ruse în Siria, Parisul a găzduit vineri un summit care a reunit cei patru şefi de stat şi de guvern implicaţi în reglementarea crizei ucrainene.

La Palatul Élysée, preşedintele François Hollande, care a avansat ideea acestei întâlniri, i-a primit pe cancelarul german, Angela Merkel, preşedinţii ucrainean, Petro Poroşenko şi cel rus, Vladimir Putin, a cărui implicare în Siria fără să discute cu occidentalii face diplomaţii occidentali să spere la o poziţie mai conciliantă a liderului de la Kremlin în dosarul ucrainean.

De luni bune, Vladimir Putin era considerat „nefrecventabil” – Exclus din G8, pus la colţ de comunitatea internaţională, acuzat de Occident că susţine deschis rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei. Dar, după îndrăzneaţa iniţiativă siriană, şeful de la Kremlin  a sosit la Paris având cu totul alt statut. Cel al unui actor de neocolit în Orientul Mijlociu. Reuniunea de la Palatul Élysée urma să se focalizeze asupra Ucrainei, unde nimic nu s-a rezolvat, dar încetarea focului este respectată de câteva zile, deşi războiul făcea ravagii. Semn că „dirijorul de la Kremlin” şi-a orchestrat încă odată modul în care a intrat în discuţiile de la Paris.

Înaintea intrării în lucrările formale, cei patru lideri şi consilierii lor s-au reunit la o cafea pe terasa Palatului Élysée iar în conferinţa de presă de la finanul reuniunii, preşedintele Hollande a apreciat că în Ucraina, încetarea focului a fost respectată în general. Armata ucraineană şi separatiştii au  anunţat sâmbătă debutul retragerii tancurilor în estul rebel, pentru a consolida acordul de încetare a focului, dar reglementarea situaţiei în această regiune, negociată cu medierea franco-germană este încă ­departe. Anunţul a intervenit după summitul de la Paris al celor patru lideri, ucrainean, rus, francez şi german, care au recunoscut că acordurile de ­pace pentru Ucraina semnate în ­februarie cu participarea lor nu va fi aplicat, cum a fost ­prevăzut iniţial, până la finele anului.

O victorie a Rusiei

Constatarea anunţată de Hollande este interpretată de mulţi analişti ca o victorie a Rusiei. Suspiciunile sunt puternice privind destabilizarea Ucrainei şi reintegrarea republicilor rebele controlate de Moscova fără ca Moscova să fie constrânsă să-şi îndeplinească angajamentele în cadrul acordurilor de pace numite Minsk 2.

Pe fondul unui calm „exemplar” care domneşte în estul Ucrainei de două-trei zile, rebelii pro-ruşi din autoproclamata republică Lugansk au anunţat sâmbătă că au început retragerea tancurilor chiar şi a celor cu calibru inferior celui de 100 mm. Retragerea tancurilor şi a armelor cu calibru sub 100 mm într-o zonă la distanţă de 15 km de o parte şi de alta a liniei frontului va dura circa 40 de zile şi a fost convenită săptămâna care s-a încheiat între beligeranţi ca un gest de bunăvoinţă după ce conflictul a făcut peste 8.000 de morţi, în principal civili, din aprilie 2014. Rebelii separatişti din republica vecină Donbas au precizat că vor începe retragerea armelor lor din 18 octombrie, când se estimează că va fi finalizată operaţiunea celor din Lugansk. Un scenariu al Krem­linului, având în vedere că acordurile Minsk 2 nu prevăd decât retragerea armelor de peste 100 mm, o clauză care a fost permanent violată, provocând moartea a mii de persoane, potrivit observatorilor internaţionali.

Compromis

Dacă partea militară pare pe cale de stabilizare, aplicarea celei  politice din acordurile Minsk 2 se anunţă mai periculoasă. În primul rând alegerile, pe care separatiştii contau să le organizeze în mod unilateral pe teritoriile pe care le controlează, în timp ce textul Minsk prevede ţinerea unui scrutin în conformitate cu legislaţia ucraineană. Soluţia de compromis elaborată de Paris şi Berlin prevede ca scrutinul să aibă loc în teritoriile separatiste la date diferite de restul Ucrainei, dar în conformitate cu dreptul ucrainean şi sub supravegherea OSCE. Cancelariile occidentale vor de asemenea să preseze Kievul să accelereze adoptarea de „modalităţi particulare de descentralizare” pentru regiunile Doneţk şi Lugansk. Adică o largă autonomie. Un prim vot asupra acestui subiect s-a soldat la finele lunii august cu violenţe sângeroase la Kiev.

După sfârşitul negocierilor de la Paris, Hollande anunţa amânarea „dincolo de calendarul 2015” a alegerilor locale prevăzute în estul separatist prin acordurile Minsk 2 şi a evocat adoptarea de către Kiev a unei noi legi electorale pentru a face scrutinul „incontestabil”. Va fi întârziat şi alt punct-cheie din aceste acorduri - reluarea controlului de către Kiev a 400 km de frontieră cu Rusia, pe unde, potrivit guvernului ucrainean şi al occidentalilor, tranzitează arme şi trupe destinate rebelilor din estul ucrainean. „Va trebui mai mult timp decât a fost prevăzut pentru a se ajunge la ultima etapă (...) etapă esenţială din punctul de vedere al revenirii integrităţii Ucrainei, adică la controlul total al frontierelor şi retragerea unităţilor străine”.

Acordurile Minsk, manipulate

Politologul german Andreas Umland, specialist în istoria rusă şi ucraineană a precizat că „Văzând schimbarea de atitudine a oamenilor, ca Hollande, acordurile Minsk pot fi manipulate” pentru a face posibilă punerea în funcţiune a unuia dintre scenariile Kremlinului – „separarea Donbasului de Ucraina, sau şi mai bine,  reintegrarea Ucrainei cu liderii săi actuali controlaţi de Moscova”.

Pentru analistul ucrainean Vasil Filipciuk, de la Centrul internaţional de studii politice, „principalul rezultat al summitului de la Paris este continuarea realizării scenariului rus pentru remodelarea Ucrainei”. Iar analistul ucrainean independent Olexandre Suciko estimează că nu este vorba nici de o victorie, nici de o înfrângere ci de „un meci nul pentru Ucraina”.   

Citește totul despre:

Comentarii