15 C
București
duminică, 25 februarie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 13.500 anul trecut, ajungând la aproape 1,3 milioane de angajați

Numărul bugetarilor din România a crescut, anul trecut, cu peste 13.500 de posturi, ajungând la aproape 1,3 milioane de persoane.

Majoritatea erau angajaţi în administraţia publică centrală, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Asfel, cei mai mulţi bugetari erau, la finalul anului trecut, în Ministerul Educaţiei, peste 300.000, urmat de ministerele de Interne, al Apărării Naţionale, Finanţelor şi Sănătăţii.

În administraţia publică locală, lucrau în decembrie anul trecut peste 465.000 de persoane, în creştere cu aproape 4.000 de angajaţi, mai arată datele Ministerului de Finanţe

Alegerile prezidenţiale ruse au început cu un vot anticipat în Extremul Orient rus. Scrutinul, în perioada 15-17 martie, primul de trei zile din istoria Rusiei

Un vot anticipat a început duminică, în alegerile prezidenţiale, în unele regiuni din Rusia, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă Tass, relatează CNN.

Votul anticipat în zone cu un acces dificil şi izolate, în alegerile prezidenţiale ruse, a început în regiuni din districtul Extremului Orient”, anunţă comisii electorale regionale, citate de Tass.

Aproximativ 70,000 de persoane au posibilitatea să voteze anticipat în Extremul Orient rus, potrivit agenţiei.

Acest vot anticipat începe imediat după marcarea a doi ani de la invazia rusă a Ucrainei, la 24 februarie 2022, şi în toiul unei controverse privind moartea principalul opozant al lui Vladimir Putin, Aleksei Navalnîi în închisoare, în Arcitica.

Alegerile prezidenţiale ruse urmează să se desfăşoare în perioada 15-17 martie.

Veniturile salariale întârziate și acuzații grave de corupție


Angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) sunt în revoltă în această lună, după ce veniturile salariale nu au fost acordate la timp, iar reacția conducerii a fost una „încețoșată”. Oamenii din cadrul AFIR, care gestionează sume considerabile de bani și se asumă responsabilități serioase, sunt acum în fața unei situații dificile.

Îngrijorările crescătoare ale angajaților sunt alimentate de suspiciuni privind legături între unii…



Source link

Nepoata lui Sorin Oprescu a ajuns secretar de stat în  Ministerul de Externe 


La sfârșitul acestei săptămâni, premierul Marcel Ciolacu l-a demis pe Iulian Fota din funcția de secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, iar locul acestuia a fost luat de o rudă a unui politician controversat.

Primul ministru Marcel Ciolacu l-a demis, prin Decizia nr. 74/23 februarie 2024, pe Iulian Fota din funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Locul acestuia a fost luat de către doamna  Ana-Cristina…



Source link

Firea poate, într-un final, să fie candidatul PSD la Capitală. Ciolacu vrea doar ca social-democrații să voteze candidatul PNL


Ilustrație: Marian Avramescu

Gabriela Firea și-a văzut visul cu ochii: poate fi candidatul Partidului Social Democrat (PSD) pentru funcția de primar general al Capitalei.

Președintele social-democraților, premierul Marcel Ciolacu, a renunțat la orice fel de ambiții și acceptă ca orice membru de partid, fie el și din județul Ilfov, să poată fi candidat la candidatură și ceva mai mault.

Astfel, și Gabriela Firea poate fi candidatul PSD.

Singura condiție impusă…



Source link

Fiul unui director din Consiliul Județean Buzău, mort într-un accident rutier


Un tânăr din Buzău, fiul unui director din Consiliul Județean, a murit cu câteva ore înainte să împlinească vârsta de 24 de ani! A fost spulberat de o mașină, în Brașov.

Dramă la Brașov, acolo unde fiul unui director din Consiliul Județean Buzău a fost spulberat de o mașină. Tânărul era student și se afla pe stradă, moment în care a fost acroșat de un autoturism.

Fiul unui director din Consiliul Județean Buzău, mort într-un accident rutier

Încă nu…



Source link

Diana Șoșoacă a convocat forul de conducere al partidului SOS


Lucrurile par a scăpa de sub control în partidului SOS, condus cu mână de fier de Diana Șoșoacă! Liderul partidului a convocat de urgență forul de conducere doar pentru a-și elimina soțul din rândurile SOS.

Update:

Silvestru Șoșoacă a fost exclus din partidul SOS, după cum a decis forul de conducere al partidului. Președinta Diana Șoșoacă a precizat că s-a abținut de la vot. Totodată, a mai fost exclus din partid și avocatul Mihai Rapcea, care a intrat în…



Source link

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia


În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin să încerce să speculeze cu ajutorul serviciilor secrete și opțiunile pro-ruse ale locuitorilor din Autonomia Găgăuză, din sudul Republicii Moldova, care sunt în procent de 98% pro-Rusia.

Știrea care a provocat o serie de analize cu privire la o posibilă înrăutățire a situației din regiune este că la congresul administrației…



Source link

Coroana Română a unit comunitățile de antreprenori din cele două state românești la Forumul Economic de la Chișinău

În perioada 22-23 februarie 2024 în capitala Republicii Moldova s-a desfășurat ediția a doua a Forumului Economic de la Chișinău, aflat sub auspiciile Familiei Regale a României, a transmis organizatorul evenimentului International Business Society-Moldova.

La eveniment au participat experți, profesioniști și lideri de opinie din domeniul de afaceri și cel public din România, Republica Moldova, Italia, Polonia și alte țări, înalți oficiali de la Chișinău și București, reprezentanți ai mediului academic, ai corpului diplomatic etc.

În deschiderea Forumului, Claudiu Padurean, Președintele Clubului de afaceri International Business Society a amintit că inițiativa de a organiza Forumul s-a născut la Cluj, acum nouă ani, iar în timp, aceasta s-a transformat într-o prietenie frumoasă a antreprenorilor din România și Republica Moldova cu investitori din Polonia, Italia și alte state.

Oficialii de la Chișinău sunt profund recunoscători eforturilor făcute de Familia Regală a României pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova

Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, a spus că și-ar dori ca Forumul Economic de la Chișinău să devină o tradiție și a mulțumit Alteței Sale Regale, Principelui Consort Radu al României pentru tot ce face pentru Republica Moldova, accentuând rolul enorm al Alteței Sale Regale în discuțiile cu capitalele europene în sprijinul deschiderii negocierilor UE cu Chișinăul.

Foto Facebook International Business Society-Moldova, 22 februarie 2024, Igor Grosu

Igor Grosu a mai amintit că primul investitor în Republica Moldova a fost statul român și a subliniat că acest proces trebuie să fie urmat de investitorii privați.

În cuvântul său de salut al participanților la Forumul Economic de la Chișinău, Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii Moldova, a menționat că într-un an, de la prima ediție a reuniunii, în Republica Moldova s-au schimbat multe.

Foto Facebook International Business Society-Moldova, 22 februarie 2024, Dorin Recean

„ Am venit mai aproape de Uniunea Europeană și am deschis patru piețe noi. Dispunem de mai multă securitate energetică și am progresat în domeniul economiei energetice. Am debirocratizat economia, facilitând investițiile. Suntem mai pregătiți să integrăm piețele de capital din România și Republica Moldova”- a spus Dorin Recean.

La rândul său, Alteța Sa Regală, Principele Consort Radu al României, a menționat că cea mai mare răsplată este faptul că ediția de anul trecut a Forumului Economic de la Chișinău a fost reluată și în acest an, că există acest „semn de continuitate” și „realizările acestea trebuie încurajate zi de zi”.
Alteța Sa Regală a mărturisit că Familia Regală este foarte bucuroasă să susțină cauza Republicii Moldova în capitalele europene, subliniind că cele două comunități ale antreprenorilor din România și Republica Moldova, sunt, de fapt, una.

Foto Facebook International Business Society-Moldova, 22 februarie 2024, ASR Principele Radu al României

Rolul Coroanei Române și tema unionistă nu au lipsit de la această manifestare deosebită a mediului economic dintre România și Republica Moldova

„ În prezența Alteței Sale Regale, Principele Radu al României, a înalților oficiali, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, Anca Dragu, Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Excelența Sa, Ambasadorul țării noastre la Chișinău, Cristian Leon Țurcanu, am subliniat progresele substanțiale înregistrate de Republica Moldova în atingerea obiectivelor care stau la baza statutului său de țară candidată la UE și am vorbit despre simbolul care ajută și unește în procesul integrării europene, Coroana Română”, a declarat viceprimarul Municipiului Ploiești, Daniel Nicodim.

Foto Facebook International Business Society-Moldova, 22 februarie 2024, Daniel Nicodim

În alocuțiunea sa de inaugurare, Adrian Dupu, Secretar de Stat în Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României, a spus că datoria celor care activează în mediul public este să ofere predictibilitate mediului privat.

„Cele trei teme ale Forumului – investiții, inovare, integrare europeană – sunt și obiectivele României, iar prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova investim foarte mult aici în educație, în inovare și vom continua să susținem astfel de inițiative precum este acest Forum”, a adăugat Adrian Dupu.

Foto Facebook International Business Society-Moldova, 22 februarie 2024, reprezentant ANRM

„ Pentru că vorbim de tineri, trebuie să amintesc de apelul și îndemnul colegului nostru, domnul deputat Daniel Gheorghe, președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova care, acum două săptămâni, a cerut public Parlamentului României și Guvernului României să își asume dezideratul Unirii Republicii Moldova cu Țara Mamă, România!”, dând ca exemplu modelul pașnic, democratic, ce a respectat întocmai istoria și dreptul internațional, dar și eficient al reunirii, în cadrul Uniunii Europene, al celor două Germanii, de Vest și de Est, între 1989 și 1990”, a transmis reprezentantul Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, Cătălin Ș.

În cadrul ediției a doua a Forumului Economic de la Chișinău a fost oficializată și comunitatea care s-a format, în mod organic, din primăvara anului 2016 – International Business Society.
Vicepreședintele International Business Society (Moldova Royal Club), Aurelia Salicov, a menționat că acest club de afaceri „reunește antreprenori care au participat la misiunile economice sau la alte evenimente organizate la inițiativa Familiei Regale a României, precum și antreprenori din alte țări, care doresc să contribuie la formarea unei comunități a principiilor ferme” și că această comunitate „funcționează ca un cluster în sens european”.

Iar Alexandru Machedon, Vicepreședintele International Business Society (Romania Royal Club), a remarcat că visul Republicii Moldova de a deveni membru al comunității europene, pas cu pas, devine realitate și și-a exprimat bucuria de a vedea „că autoritățile și mediul academic s-au așezat la o masă să discute ce e de făcut, iar colegii din România sunt alături de noi”.

Foto Facebook International Business Society-Moldova, 22 februarie 2024, Alexandru Machedon

În cele două zile de lucrări ale Forumului Economic de la Chișinău au avut loc mai multe paneluri de discuții. Printre subiectele dezbătute au fost explorarea și soluțiile avangardiste pentru evoluția orașelor inteligente, tendințele de vârf și inovații în domeniul tehnologiei informației, strategiile pentru avansarea rurală și a industriei alimentare, proiecte și tehnologii de top în construcții și energie regenerabilă, atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltare și altele.

În cadrul panelului „Smart City: inovații și soluții pentru dezvoltarea orașelor inteligente”, antreprenorul român Marius Bostan, coordonator al comunității RePatriot care reunește antreprenori și lideri de business importanți din mediul privat din România, a spus că Forumul Economic de la Chișinău ar putea deveni un Davos românesc.

Forumul Economic de la Chișinău este organizat de Clubului de afaceri International Business Society-Moldova, aflat sub patronajul Casei Regale a României în parteneriat cu StarNet, Digital Park, Agenția de Investiții din Moldova, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Transylvania Today.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Protestatarii pro-Ucraina se adună la aniversarea războiului

Protestatarii care țineau steaguri ucrainene sau le puneau peste umeri s-au adunat în toată Europa, sâmbătă (24 februarie), pentru a marca cea de-a doua aniversare a invaziei Ucrainei de către Rusia, conform Reuters.

Un steag ucrainean uriaș galben și albastru a fost desfășurat lângă Parlamentul UE de la Bruxelles.

Activiștii Greenpeace au făcut să strălucească sloganul „Opriți uciderea!” pe clădirea ambasadei Rusiei din Berlin, înainte ca cei câteva mii de protestatari pro-ucraineni să se adune în oraș.

Protestatarii purtau pancarte, unul pe care scria „Binele întotdeauna învinge, la fel și Ucraina”, în timp ce treceau prin Belgrad, cu ambasadorul UcraineI în Serbia, Volodymyr Tolkach, conducând marșul.

În urmă cu doi ani, Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, forțând aproximativ 6,3 milioane de ucraineni să fugă în străinătate. Alte 3,7 milioane rămân strămutate intern, potrivit UNHCR. Peste 10.000 de civili au fost uciși și aproape 20.000 au fost răniți în violențe legate de conflict, în ultimii doi ani, după cum a verificat Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina.

Ucrainenii au adus un omagiu militarilor implicați în războiul cu Rusia

Mii de ucraineni au adus, sâmbătă, un omagiu militarilor care au murit, care au fost răniţi sau care au fost luaţi prizonieri în războiul provocat de Federaţia Rusă, potrivit agerpres.ro.

La împlinirea a doi ani de război, oamenii s-au adunat în Piaţa Independenţei din Kiev, cunoscută sub numele de Piaţa Maidan, şi au depus flori sau au aprins candele pentru eroii războiului declanşat pe 24 februarie 2022.

Printre cei aflaţi în Piaţa Maidan s-au aflat şi doi dintre militarii grav răniţi în luptele din Estul Ucrainei.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Ucrainenii au adus un omagiu militarilor implicați în războiul cu Rusia

Mii de ucraineni au adus, sâmbătă, un omagiu militarilor care au murit, care au fost răniţi sau care au fost luaţi prizonieri în războiul provocat de Federaţia Rusă, potrivit agerpres.ro.

La împlinirea a doi ani de război, oamenii s-au adunat în Piaţa Independenţei din Kiev, cunoscută sub numele de Piaţa Maidan, şi au depus flori sau au aprins candele pentru eroii războiului declanşat pe 24 februarie 2022.

Printre cei aflaţi în Piaţa Maidan s-au aflat şi doi dintre militarii grav răniţi în luptele din Estul Ucrainei.

Radik este un tânăr de 21 de ani care şi-a pierdut ambele picioare în urma unui atac cu grenade la Kamiane, regiunea Doneţk. Aflat acum în scaun cu rotile, acesta a venit în centrul Kievului pentru a face un apel la toţi ucrainenii să fie solidari şi să îşi apere ţara.

“A fost un atac cu grenade. O grenadă a ajuns direct la picioarele mele. Eram cu un prieten de-al meu, care a avut şi el de suferit, a fost rănit la picioare, nu atât de grav ca mine. El a reuşit să ajungă la tranşee, de unde a chemat ajutor. Spre mine au alergat prietenii mei, care mi-au oprit sângerarea la picioare, m-au pus pe targă şi m-au dus până la un paramedic, care mi-a acordat un ajutor mai de specialitate. După asta am fost dus la un spital de campanie. (…) Aş vrea să văd ţara în primul rând independentă. Lumea trebuie să tragă concluzii din ceea ce s-a întâmplat şi câtă lume şi-a pierdut viaţa, câtă lume şi-a pierdut apropiaţii. După război, aceste lucruri nu trebuie să se uite”, a declarat Radik.

La rândul său, Denis şi-a pierdut un picior în lupte extrem de dure pentru apărarea Mariupolului. Acum, este la Kiev şi militează unitatea Ucrainei. El cere tuturor oamenilor sprijin pentru armată, astfel încât ţara să îşi apere independenţa şi graniţele recunoscute internaţional.

“Este război şi toţi înţeleg acest lucru. Băieţii şi dau sănătatea, mâinile, picioarele pentru această cauză. Dacă sunt răniţi, se refac şi merg din nou la luptă. Cel mai greu pentru noi este, astăzi, să acceptăm că prietenii noştri se află în prizonierat. (…) Am fost în Mariupol, am fost şef de detaşament. Când am început războiul, eram într-o localitate din apropiere, după care am fost mutaţi în centrul oraşului. Când jumătate din oraş a fost ocupat de ruşi, am încercat să apărăm oraşul, dar era imposibil de făcut. Am ţinut piept datorită spiritului. Toţi am înţeles că suntem înconjuraţi şi am înţeles şi că, dacă nu astăzi, mâine vom muri. Am ajuns în situaţia că nu mai aveam ce face, iar cine a reuşit, a reuşit”, a afirmat Denis.

Alături de Radik şi Denis se afla şi Volodimir, un tânăr de 19 ani, care a renunţat la cariera de fotbalist pentru a-şi apăra ţara. După ce a jucat la echipa de tineret a lui Şahtior Doneţk, acesta a plecat în Germania la Fortuna Dusseldorf. Când a început războiul, s-a întors acasă.

“Am 19 ani, sunt fost jucător al echipei Şahtior. Am jucat pentru echipa de tineret, după care am plecat în Germania, unde m-am antrenat în Bundesliga, la echipa Fortuna Dusserdolf. Când am împlinit 18 ani, m-am întors în Ucraina, am renunţat la toate visurile mele şi am mers la război pentru a-mi apăra ţara, pentru a apăra suveranitatea ţării noastre. Fac un apel către toţi tinerii sportivi să nu se ocupe de lucruri mărunte şi să meargă să ajute oamenii, dar şi pe soldaţi”, a spus Volodimir.

De asemenea, Darîna, o adolescentă de 18 ani, are un frate care a fost grav rănit în războiul declanşat în urmă cu doi ani. Îi vede pe militari ca pe nişte eroi şi se roagă în permanenţă pentru ei.

“Războiul ne-a afectat pe fiecare dintre noi. Avem şi noi cunoscuţi care au fost ucişi în acest război. Această zi, pentru noi, simbolizează în primul rând că trebuie să mulţumim tuturor militarilor noştri, celor care au decedat, celor care sunt răniţi, care sunt în viaţă, tuturor. Fratele meu este rănit şi el. A rămas fără un picior şi pentru mine este o mare onoare să mă aflu acum aici. Unicul meu scop a fost să ajung aici pentru a le mulţumi pentru tot ceea ce au făcut şi fac pentru noi”, a mărturisit Darîna.

Zona centrală a Kievului era împânzită, sâmbătă seară, de echipaje de poliţie. Măsurile de securitate au fost adoptate atât ca urmare a împliniri a doi ani de război, dar şi a prezenţei în capitala Ucrainei a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar şi a premierilor Canadei, Justin Trudeau, Belgiei, Alexander De Croo, şi Italiei, Georgia Meloni.

Rusia – Ucraina, ziua 709: Interdicție pentru ucraineni de a se apropia de granițele cu România și Republica Moldova

Cetăţenii ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, care pot fi recrutaţi pentru a participa la război, au interdicţia de a se apropia la o distanţă mai mică de cinci kilometri de frontiera cu România şi Republica Moldova, potrivit unui ordin semnat de şeful Serviciului de Stat de Frontieră din regiunea Cernăuţi.

Măsura a fost luată pe fondul creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri de persoane care încearcă să părăsească ţara, pentru a nu se înrola în armată, potrivit agerpres.ro.

Potrivit ordinului, este interzisă “intrarea persoanelor pe o fâşie de teren desemnată de-a lungul frontierei de stat, inclusiv în scopuri turistice, recreative, pescuit, cu excepţia: persoanelor care locuiesc sau lucrează permanent sau temporar în hotarele acesteia, cu condiţia să deţină autorizaţia corespunzătoare eliberată de detaşamentul de frontieră; proprietarii de terenuri situate în fâşie, cu condiţia să deţină autorizaţia corespunzătoare eliberată de detaşamentul de frontieră”.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Un urs a dat târcoale prin Miercurea Ciuc. S-a emis mesaj RO-Alert

Un urs a fost văzut pe o stradă din Miercurea Ciuc. Reprezentanţii ISU Harghita au anunţat că ursul a apărut pe Aleea Ciocârliei din municipiul Miercurea Ciuc, potrivit newsflash.ro.

Prezenţa animalului a fost semnalată sâmbătă seara.

Animalul este căutat, iar populaţia a primit mesaj de avertizare RO-Alert.

În Harghita jandarmii au avut de luptat din nou cu urșii

Nouă intervenții în acest weekend au avut jandarmii pentru îndepărtarea unor urși care au ajuns în preajma localităților Borsec, Bențid, Băile Tușnad, Gheorgheni, Corbu și Bălan.

Trei apeluri la 112 au fost înregistrate vineri, potrivit Jandarmeriei Harghita. Primul a arătat prezența unui urs în Poiana Zânelor de lângă orașul Borsec. Patrula de jandarmerie trimisă acolo nu a mai găsit ursul în zonă.

Următoarele două apeluri au fost făcute din satul Bențid, comuna Șimonești, prin ambele fiind semnalată prezența unui urs pe o stradă din sat.

De asemenea, sâmbătă, au fost înregistrate două apeluri, unul în comuna Corbu și unul în Băile Tușnad.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

De Dragobete, PNL s-a îmbrăcat în roșu și a îmbrățișat trandafirii


Ilustrație: Marian Avramescu

De Dragobete, tot Partidul Național Liberal (PNL) s-a îmbrăcat în roșu, pentru a marca dragostea față de Partidul Social Democrat (PSD) și a îmbrățișat trei trandafiri.

Dragostea față de salarii europarlamentare și șpăgi pe plan local plutește în aer, în stilul tradițional românesc, și determină soldățeii generalului Nicolae Ciucă să vadă socialismul în mare inimă zburdalnică liberală.

Până și europarlamentarul



Source link

Ministrul Energiei: Războiul din Ucraina ne-a făcut să conștientizăm că este esenţială obţinerea unei independenţe energetice cât mai mari

Războiul din Ucraina ne-a făcut să conştientizăm şi mai bine că, pe termen mediu şi lung, este esenţială obţinerea unei independenţe energetice cât mai mari în cadrul pieţei integrate europene, a declarat ministrul Energiei, în contextul marcării a doi ani de la declanşarea conflictului armat, potrivit agerpres.ro.

“Războiul din Ucraina ne-a făcut să conştientizăm şi mai bine că, pe termen mediu şi lung, este esenţial să ne îndeplinim cât mai bine obiectivele principale ale politicii noastre energetice, şi anume obţinerea unei independenţe energetice cât mai mari în contextul pieţei integrate europene, prin creşterea procentului de energie regenerabilă în cadrul mixului energetic şi dezvoltarea energiei nucleare, cu alte cuvinte o creştere a producţiei de energie electrică din surse curate, nepoluante. De asemenea, apreciez că investiţiile pentru producerea energiei electrice pe bază de gaze naturale şi menţinerea termocentralelor pe bază de cărbune, în rezerva tehnică, reprezintă alte elemente importante ale tranziţiei către “energia verde”, alături de exploatarea şi folosirea pentru consum intern a unei părţi semnificative din zăcămintele de gaze naturale descoperite pe teritoriul ţării noastre şi pe platoul Mării Negre, dezvoltarea producţiei de hidrogen, construirea de terminale de gaz lichefiat, dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului metan, dezvoltarea reţelelor de distribuţie şi transport de energie electrică, inclusiv creşterea capacităţii de interconectare cu ţările vecine”, a spus ministrul.

El a subliniat că România, la fel ca toate celelalte state din Uniunea Europeană, s-a confruntat, în urma izbucnirii războiului cu o creştere semnificativă a preţurilor la energie, care a generat îngrijorare în rândul cetăţenilor, al operatorilor din sectorul economic, al instituţiilor sociale (spitale, unităţi de învăţământ, creşe, organizaţii cu caracter religios etc.), al autorităţilor centrale şi locale, precum şi la nivelul mediului politic.

“În aceste condiţii, adoptarea unor măsuri de urgenţă care să atenueze impactul preţurilor mărite la energie electrică şi gaze naturale atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru mediul economico-social, a fost absolut necesară. Înainte de criza energetică, România a depus eforturi considerabile pentru a organiza pieţele de energie electrică şi gaze naturale pe principii concurenţiale. Însă, în momentul izbucnirii acestei crize şi al exploziei preţurilor la energie, fiecare ţară din Uniunea Europeană a încercat, individual, sa găsească soluţii pentru a-şi proteja consumatorii”, a spus Burduja.

Ministrul a semnalat că, asemenea tuturor guvernelor din Uniunea Europeană, Guvernul României gestionează criza energetică prin măsuri de protecţie a cetăţenilor şi economiei, în acest sens, atenţia Executivului concentrându-se asupra soluţiilor pentru reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici.

“Guvernul României a trecut, încă de la 1 noiembrie 2021, la compensarea şi, apoi, la plafonarea preţurilor la energie. Plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale au fost aplicate pentru a prelua o bună parte din presiunea care planează asupra cetăţenilor, economiei şi societăţii, în general. Am dublat reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici, cu eforturi pentru rezolvarea problemelor de sistem (mixul energetic-decarbonare-noi tehnologii). Am pregătit, de asemenea, un portofoliu de proiecte pentru consolidarea sistemului energetic, diversificarea surselor de energie, producerea energiei din surse regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. Instrumentele de finanţare europene şi naţionale ne oferă şansa modernizării sistemului energetic naţional şi dezvoltării capacităţii companiilor româneşti de a-şi produce energia necesară din surse regenerabile şi nepoluante. PNRR şi Fondul pentru modernizare sunt esenţiale pentru dezvoltarea României şi am recuperat restanţele şi accelerat investiţiile”, a explicat Sebastian Burduja.

Acesta a adăugat că, în condiţiile unui război dur la graniţele ţării noastre, atenţia Executivului se concentrează, deopotrivă, atât asupra soluţiilor pentru reducerea preţului final plătit de consumatorii casnici şi non-casnici, cât şi asupra problemelor de sistem (mixul energetic-decarbonare-noi tehnologii)

“Realizarea obiectivelor de politică energetică asumate de Guvern vor permite eficientizarea funcţionării Sistemului Energetic Naţional (SEN), reducerea costurilor cu energia şi, implicit, preţuri mai mici suportate atât de consumatorii persoane fizice, cât şi de agenţii economici, fapt care va contribui la micşorarea semnificativă a numărului de consumatori vulnerabili şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti”, a punctat ministrul Energiei.

Totodată, Sebastian Burduja a menţionat că o altă dimensiune importantă este amplificarea cooperării cu Republica Moldova, războiul din Ucraina impulsionând eforturile depuse de România în vederea unei contribuţii decisive la securitatea energetică a Republicii Moldova şi la integrarea acesteia în piaţa de energie europeană.

“Consider că în relaţiile noastre cu Republica Moldova, energia trebuie privită ca un instrument de integrare şi de dezvoltare economică, prin care vom putea finaliza în ritm accelerat proiectele de interconectare a reţelelor naţionale de transport de gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte proiecte necesare pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova”, a mai spus ministrul.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

PSD vrea pe listele sale electorale candidați de la UDMR


PSD este dispus să preia pe listele sale candidați de la UDMR! A spus-o liderul Marcel Ciolacu, care are însă și o condiție importantă! Premierul a vorbit și despre Autonomia Ținutului Secuiesc!

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, anunță că PSD este dispus să preia pe listele sale candidați de la UDMR! Liderul social-democrat are însă o condiție: UDMR să facă la fel în județele cu populație majoritară maghiară!

„Vorbea domnul Vasile Dîncu, domnul profesor, cum…



Source link

Papa și-a anulat toate întâlnirile de sâmbătă. Suveranul Pontif are gripă

Papa Francisc și-a anulat toate întâlnirile de sâmbătă deoarece s-a îmbolnăvit de gripă. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Vaticanului. Papa are o formă ușoară de gripă, au mai spus ei, potrivit Reuters, preluat de jurnalul.ro.

Papa Francisc și-a anulat întâlnirile de sâmbătă din cauza gripei ușoare, a anunțat Vaticanul prin intermediul unui comunicat.

Pontiful în vârstă de 87 de ani ține audiențe regulate cu oficialii Vaticanului sâmbăta, dar participă și la întâlniri private.

Papa a avut mai multe probleme de sănătate în ultimele luni și a fost forțat să anuleze o călătorie planificată la întâlnirea COP28 din Dubai.

VIDEO. Papa Francisc și-a revenit. Suveranul pontif a suferit o inflamație pulmonară acută în urmă cu 2 săptămâni

Papa Francisc s-a simțit suficient de bine pentru a citi rugăciunea Angelus de la o fereastră a Vaticanului cu vedere spre Piața Sfântul Petru, vorbind, pentru prima dată, fără ajutor, de când a suferit o inflamație pulmonară acută în urmă cu două săptămâni.

Suveranul pontif, care împlinește 87 de ani la sfârșitul acestei luni, a cerut colaboratorilor să îl ajute să citească rugăciunile și mesajele sale în ultimele săptămâni, iar săptămâna trecută a anulat o călătorie planificată la summitul COP28 privind clima din Dubai, din ordinul medicului, după gripă acută și o problemă pulmonară.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Trupul neînsuflețit al lui Aleksei Navalnîi a fost predat mamei sale

Trupul neînsufleţit al activistului rus Aleksei Navalnîi, decedat în închisoare pe 16 februarie, a fost predat sâmbătă mamei sale, a anunţat purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, potrivit agenţiilor internaţionale de presă, conform agerpres.ro.

“Corpul lui Navalnîi a fost predat mamei sale. Le mulţumim tuturor celor care au cerut acest lucru împreună cu noi”, a menţionat purtătoarea de cuvânt Kira Iarmici pe platforma X, după ce mama opozantului, Liudmila Navalnaia, reclamase că autorităţile ruse tergiversează predarea cadavrului.

“Urmează funeraliile, dar nu ştim dacă autorităţile vor împiedica desfăşurarea lor aşa cum doreşte familia şi cum merită Aleksei”, a adăugat Kira Iarmici.

Opozantul Aleksei Navalnîi a murit subit pe 16 februarie la vârsta de 47 de ani în închisoarea din regiunea arctică unde efectua o pedeapsă de 19 ani de detenţie. Cauzele decesului său încă nu sunt clare.

În ziua anterioară decesului el participase prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos.

Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

Navalnîi, despre care Kremlinul afirmă că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat.

Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă.

Iulia Navalnaya cere predarea cadavrului soțului ei

Iulia Navalnaya, văduva regretatului lider al opoziției ruse Alexei Navalny, a cerut sâmbătă autorităților ruse să elibereze cadavrul acestuia pentru înmormântare și l-a acuzat pe „demonicul” președinte rus Vladimir Putin că i-a „torturat” cadavrul, potrivit Reuters.

Într-un videoclip, de șase minute, postat pe YouTube, Navalnaya l-a acuzat pe Putin că ține corpul soțului ei „ostatic” și a pus sub semnul întrebării credința creștină a lui Putin, adeseori mărturisită.

Mama lui Navalny, Lyudmila, a declarat vineri că anchetatorii ruși au refuzat să-i elibereze cadavrul de la o morgă, din îndepărtatul oraș arctic Salekhard, doar atunci când ea va fi de acord să-l înmormânteze fără o ceremonie publică.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cea mai mare fabrică de oțel din Rusia a fost lovită de drone

În noaptea de 24 februarie, la Lipețk, localitate situată în vestul Rusiei aproape de granița cu Ucraina, s-au auzit explozii puternice. Mai multe drone au lovit Uzina Metalurgică Novolipețk, cea mai mare fabrică de oțel din Federația Rusă, potrivit ziare.com.

Exploziile au avut loc sâmbătă, în jurul ore 3 a.m., la exact doi ani de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei.Localnicii notează că au auzit sunete de drone și cel puțin trei explozii, după care a izbucnit un incendiu puternic la întreprindere.

Angajații fabricii s-au refugiat imediat într-un adăpost.Cu toate acestea, cel puțin o persoană a fost rănită. Nu există informații despre starea victimei.

Canalul rus de Telegram „VChK-OGPU”, despre care se crede că este asociat cu serviciile ruse de informații, susține că ținta atacului a fost secția de sinterizare (topirea în bucăți mari) și atelierul de pregătire a minereului, adică echipamente importante în procesul de producție.

Potrivit guvernatorului regiunii Lipețk, Igor Artamonov, atacul nu a cauzat prea mult rău întreprinderii, dar nu există niciun motiv să credem cuvintele sale.

Uzina metalurgică Novolipețk (NLMK) este cea mai importantă și strategică întreprindere a complexului militar-industrial rus. Produce cel puțin 18% din oțelul Federației Ruse, care este folosit, printre altele, pentru producția de echipamente militare, rachete balistice și de croazieră, precum și focoase nucleare, iar acest lucru face din fabrica rusă o țintă militară legitimă pentru Ucraina.La Kiev nu a fost comentat incidentul.

Cu toate acestea, dronele ucrainene ar putea ajunge cu ușurință la uzină, care se află la doar aproximativ 400 km de granița cu Rusia. NLMK este cel mai mare activ al oligarhului Vladimir Lisin, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Este numit „portofelul” dictatorului rus Vladimir Putin.

Rusia – Ucraina, ziua 674: Moscova susține că a doborât 32 de drone

În noaptea care a urmat celui mai mare asalt asupra Ucrainei de la începutul războiului, armata rusă a doborât 32 de drone ucrainene deasupra regiunii Moscovei şi altor zone ale Federaţiei Ruse, au anunţat în această dimineaţă oficiali ai forţelor de apărare ruse.

Dronele cu aripă fixă au fost interceptate de forţele de apărare ruse deasupra regiunilor Briansk, Oriol şi Kursk din vestul Rusiei, lângă frontiera cu Ucraina, precum şi deasupra regiunii Moscovei, a precizat Ministerul Apărării rus într-un mesaj pe Telegram.

Atacurile cu drone aparent ucrainene au survenit după valuri de atacuri ruse asupra unor oraşe ale Ucrainei, soldate cu cel puţin 31 de morţi şi 152 de răniţi, în ceea ce oficiali de la Kiev au descris vineri ca fiind cel mai mare atac cu drone şi rachete asupra teritoriului ucrainean de la declanşarea războiului, în urmă cu 22 de luni.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cât de speriată este China de întoarcerea lui Donald Trump


Pe cine favorizează cu adevărat China, Joe Biden sau Donald Trump? Răspunsul nu este deloc simplu.

Dacă vrei să înțelegi cum se simte China în legătură cu perspectiva ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din America, rețelele sociale chineze oferă semnale revelatoare. În ultimele săptămâni, ele au început să fiarbă de furie și batjocură. Perspectiva tarifelor americane de peste 60% la importurile chineze? „Adăugați și mai mult”, tună un…



Source link

Iulia Navalnaya cere predarea cadavrului soțului ei

Iulia Navalnaya, văduva regretatului lider al opoziției ruse Alexei Navalny, a cerut sâmbătă autorităților ruse să elibereze cadavrul acestuia pentru înmormântare și l-a acuzat pe „demonicul” președinte rus Vladimir Putin că i-a „torturat” cadavrul, potrivit Reuters.

Într-un videoclip, de șase minute, postat pe YouTube, Navalnaya l-a acuzat pe Putin că ține corpul soțului ei „ostatic” și a pus sub semnul întrebării credința creștină a lui Putin, adeseori mărturisită.

Mama lui Navalny, Lyudmila, a declarat vineri că anchetatorii ruși au refuzat să-i elibereze cadavrul de la o morgă, din îndepărtatul oraș arctic Salekhard, doar atunci când ea va fi de acord să-l înmormânteze fără o ceremonie publică.

Ea a declarat că un oficial i-a spus că ar trebui să fie de acord cu cererile lor, deoarece trupul lui Navalny se descompune deja.

Sâmbătă, susținătorii lui Navalny au spus că autoritățile l-au amenințat că îl vor înmormânta în colonia îndepărtată a închisorii, unde a murit, dacă familia lui nu este de acord cu condițiile lor.

În videoclip, emoționata Iulia Navalnaya a susținut că Putin a fost personal responsabil pentru locul unde se află cadavrul lui Navalny și că el l-a „torturat” pe Navalny și în moarte, așa cum a făcut-o în viață.

VIDEO. Iulia Navalnaia: “Voi lupta pentru o Rusie liberă”

Iulia Navalnaia, văduva liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, a declarat luni (19 februarie) că va continua lupta soțului ei pentru o Rusie liberă și a cerut susținătorilor săi să lupte împotriva președintelui Vladimir Putin cu mai multă furie ca niciodată.

“Voi continua munca lui Alexei Navalnîi, voi continua să lupt pentru țara noastră”, a declarat Navalnaia, într-un mesaj video intitulat “Voi continua munca lui Alexei Navalnîi”.

“Vladimir Putin mi-a ucis soțul”, a spus Navalnaia, adăugând că va lucra cu poporul rus împotriva Kremlinului, pentru a crea o nouă Rusie.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!