Președintele Klaus Iohannis a participat, în perioada 23-24 martie 2023, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Reuniunea a debutat cu un dejun de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, informează Administrația Prezidențială, printr-un comunicat de presă remis cotidianului național “România liberă”.
Potrivit sursei menționate, liderii au continuat discuțiile, având pe agendă situația din Ucraina, Piața Unică, competitivitatea economiei europene și politica comercială, demersurile pentru garantarea securității aprovizionării cu energie la prețuri accesibile, informarea privind stadiul implementării Concluziilor Consiliului European din februarie 2023 privind migrația. Au fost trecute, de asemenea, în revistă, principalele evoluții în domeniul relațiilor externe.
Dejunul de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a reprezentat un prilej de a avea un schimb de opinii cu privire la provocările globale majore precum războiul din Ucraina și consecințele acestuia, inclusiv în planul securității alimentare, schimbările climatice și îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Atât Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, cât și liderii europeni s-au referit la necesitatea unei acțiuni unite a întregii comunități internaționale în fața provocărilor actuale generate de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și, în acest scop, a demersurilor de comunicare și sensibilizare a statelor din „Sudul Global”.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța unității și a solidarității comunității internaționale cu Ucraina în fața agresiunii ruse și a evidențiat că acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse sunt resimțite și de Republica Moldova și Georgia.
Șeful statului a pledat pentru dialog și consultarea statelor din „Sudul Global” în pregătirea diverselor acțiuni și decizii, ca soluție pentru creșterea angajamentului acestora.
“Liderii europeni au discutat despre situația din Ucraina, cu participarea prin videoconferință a Președintelui Volodîmîr Zelenski. Consiliul European a reafirmat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin puternic Ucrainei, în plan politic, economic, militar, financiar și umanitar. De asemenea, a fost salutat acordul recent privind livrarea urgentă de muniție Ucrainei, inclusiv prin achiziții comune și prin mobilizarea unei finanțări adecvate, o sursă fiind Facilitatea europeană pentru pace”, se mai precizează în comunicat.
Potrivit sursei citate, Consiliul European a luat notă de mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internațională pe numele Președintelui Federației Ruse și al comisarului său pentru drepturile copilului, pentru deportarea și transferul ilegal al copiilor ucraineni din zonele ocupate. Liderii europeni au reafirmat angajamentul de a consolida presiunea asupra Federației Ruse, inclusiv prin posibile măsuri restrictive suplimentare și intensificarea eforturilor pentru evitarea eludării sancțiunilor. Totodată, Consiliul European a luat notă de extinderea Inițiativei privind cerealele la Marea Neagră, subliniind importanța acesteia, alături de Culoarele de Solidaritate, pentru consolidarea securității alimentare globale.
În ceea ce privește Republica Moldova, în urma demersurilor susținute ale României, liderii europeni au agreat că Uniunea Europeană va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru consolidarea rezilienței, securității, stabilității, economiei și aprovizionării cu energie a țării în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi, și, respectiv, pentru parcursul de aderare la Uniunea Europeană, invitând Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea reuniune.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea României pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele, cât timp va fi necesar, și a salutat demersul european comun de furnizare urgentă de muniție Ucrainei.
Iohannis-a referit la sprijinul bilateral oferit de țara noastră Ucrainei în contextul războiului, inclusiv prin eforturile masive de facilitare a exportului a peste 14 milioane de tone de cereale și produse oleaginoase din Ucraina către piețele globale.
În context, Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face față dificultăților generate de situația actuală. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că CE urmează să reanalizeze sprijinul oferit României.
Șeful statului a salutat mesajul puternic pentru Republica Moldova, arătând că un sprijin suplimentar, consistent, din partea Uniunii Europene, inclusiv prin avansarea procesului de aderare, este necesar pentru consolidarea rezilienței acestui stat în fața acțiunilor destabilizatoare și a amenințărilor cu care se confruntă din partea Federației Ruse.
Discuțiile în cadrul Consiliului European au abordat, de asemenea, demersurile pentru asigurarea competitivității economiei europene, prin aprofundarea Pieței Unice și consolidarea politicilor industriale, agricole și comerciale, cu respectarea principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, urmând ca la nivelul Consiliului să fie evaluat anual progresul înregistrat. Liderii europeni au subliniat că buna funcționare a Pieței Unice rămâne fundamentală pentru coeziunea economică, socială și teritorială, solicitând acțiuni ambițioase pentru finalizarea acesteia, cu asigurarea condițiilor de concurență echitabile, atât între statele membre, cât și la nivel global.
Demersurile pentru consolidarea competitivității pe termen lung a Uniunii Europene vor include simplificarea cadrului de reglementare, inclusiv accelerarea proceselor de autorizare, cu creșterea utilizării soluțiilor digitale și eficientizarea obligațiilor de raportare. Se va urmări, de asemenea, implementarea eficientă a regulilor Pieței Unice și reducerea barierelor care afectează întreprinderile, precum și avansarea lucrărilor privind accesul la medicamente în statele membre.
În domeniul investițiilor, se va urmări aprofundarea Uniunii piețelor de capital, mobilizarea deplină a fondurilor disponibile și a instrumentelor financiare și implementarea acestora într-un mod mai flexibil, pentru sprijinirea sectoarelor strategice, cu păstrarea obiectivelor politicii de coeziune. Modernizarea infrastructurii și interconexiunilor de transport și energie între statele membre va fi, de asemenea, prioritară.
În domeniul cercetării și dezvoltării, se va urmări creșterea investițiilor în vederea atingerii unei ținte de cheltuieli publice și private de 3% din PIB, iar în domeniul digital va fi sporit sprijinul acordat întreprinderilor și administrațiilor din Uniunea Europeană în domenii precum Inteligența Artificială, microelectronică sau securitatea cibernetică. Vor fi, totodată, întreprinse măsuri pentru dezvoltarea competențelor și a educației vocaționale necesare dublei tranziții, precum și încurajarea avansării către o economie circulară. În domeniul politicii industriale, Consiliul European a solicitat avansarea lucrărilor pe marginea propunerilor referitoare la Actul European privind Industria cu Emisii Nete Zero și Actul privind Materiile Prime Critice.
Liderii europeni au avut, de asemenea, o discuție strategică privind aspectele geopolitice ale comerțului.
În domeniul energiei, Consiliul European a solicitat Comisiei Europene și statelor membre să asigure pregătirea pentru următorul sezon rece, cu utilizarea deplină a mecanismului de achiziții comune de gaz natural și prelungirea aplicării măsurilor de urgență, dacă este necesar.
Liderii europeni au solicitat, de asemenea, avansarea fără întârziere a lucrărilor privind propunerea de reformă a pieței europene de energie electrică, cu scopul finalizării acesteia până la finalul anului.
Președintele Klaus Iohannis a sprijinit inițiativele pentru creșterea competitivității pe termen lung a Uniunii Europene, cu accent asupra importanței Pieței Unice, dezvoltării bazei industriale a Uniunii și protejarea consumatorilor.
“Comisia Europeană a informat liderii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Concluziilor din februarie 2023 privind migrația. În context, a fost evocată și contribuția României la implementarea Concluziilor, prin agrearea, împreună cu Comisia Europeană, a unui proiect pilot la frontiera româno-sârbă, care va permite țării noastre să împărtășească bunele practici în materie de azil, returnări, gestionarea frontierelor și cooperare internațională și să aducă valoare adăugată eforturilor comune de abordare a migrației și de consolidare a securității frontierelor externe ale UE. Consiliul European a solicitat implementarea rapidă a tuturor măsurilor convenite în luna februarie, urmând să revizuiască implementarea în luna iunie”, mai arată Administrația Prezidențială.
În domeniul relațiilor externe, au fost trecute în revistă recenta Conferință a Donatorilor pentru Turcia și Siria, Acordul recent privind calea spre normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina, încălcările drepturilor omului în Belarus și agrearea „Acordului Windsor” între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
În cadrul reuniunii Summitului Euro în format extins, liderii europeni au discutat despre situația economică și financiară, exprimând angajamentul de a coordona îndeaproape politicile economice, în vederea creșterii rezilienței. A fost solicitată intensificarea eforturilor colective în vederea aprofundării Uniunii piețelor de capital și finalizarea Uniunii bancare, fiind subliniată reziliența sistemului bancar european.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
