Raportul pentru România arată că măsurile planificate de împădurire și reîmpădurire nu au prea mult sens dacă nu sunt însoțite de măsuri de stopare a tăierilor ilegale și nesustenabile, precum și de măsuri de îmbunătățire a aplicării legii și de eliminare a corupției în întregul sector.
Veronica Tulpan, coordonator campanii Agent Green: “730 de milioane de euro pentru împădurirea sau reîmpădurirea a 56.700 de hectare, este suma pe care Ministerul Mediului şi Romsilva o va primi prin Planul naţional de redresare şi rezilienta (PNRR). Avem mari îndoieli că aceste fonduri europene îşi vor atinge scopul, în condiţiile în care există dovezi că sumele alocate pentru astfel de campanii au dispărut pur şi simplu, fără ca un singur puiet să fie plantat. Chiar și folosiți corect, cu acești bani se puteau planta 3 milioane de hectare cu păduri noi. Nicidecum doar 0,056 milioane de hectare“
Raportul pentru UE dezvăluie eșecul fondurilor de redresare ale UE de a aborda criza biodiversității – una dintre cele mai mari din zilele noastre – și expune investițiile și reformele dăunătoare biodiversității din planurile de redresare ale nouă țări din Europa Centrală și de Est.
Daniel Thomson, ofițer de politici UE pentru biodiversitate în cadrul CEE Bankwatch Network, a declarat: „Miliarde de euro din fondurile publice de redresare sunt acum în curs de plată, dar încă nu cunoaștem toate detaliile cu privire la ceea ce se finanțează de fapt. La prima vedere, multe proiecte pot părea inofensive – sau chiar benefice – pentru natură. Dar dacă se sapă puțin mai adânc, se descoperă un nou val de finanțări care dăunează biodiversității și care va avea consecințe pentru anii următori.„
Starea alarmantă a biodiversității în UE necesită acțiuni imediate, iar fondurile UE disponibile în prezent oferă o oportunitate unică de a aborda această criză. Strategia UE în domeniul biodiversității prevede că este nevoie de cel puțin 20 de miliarde de euro pe an pentru a combate pierderea biodiversității. Cu toate acestea, mai puțin de 1 % din cheltuielile fondurilor de redresare au fost alocate proiectelor de protecție sau de refacere a naturii, esențiale pentru atingerea obiectivelor strategiei. Chiar mai rău, unele dintre proiectele din planurile de redresare sunt susceptibile de a provoca daune suplimentare biodiversității.
Thomas Freisinger, responsabil cu politicile UE în cadrul EuroNatur, a declarat: „Statele membre au avut o ocazie unică de a face din această redresare un punct de cotitură pentru a aborda problema pierderii biodiversității. Cu toate acestea, s-a optat pentru situația obișnuită. Comisia trebuie să creeze stimulentele și garanțiile necesare pentru o schimbare reală.”
În Bulgaria și Letonia, proiectele care vizează creșterea energiei regenerabile evidențiază potențialul conflict între acțiunile climatice și biodiversitate, subliniind necesitatea unor garanții de mediu suficiente
În mod similar, proiectele de gestionare a apei din Ungaria, Croația, Letonia și Polonia vor sprijini construirea de rezervoare, stații de pompare si canale adesea în zone extrem de sensibile, inclusiv în situri Natura 2000. Cazurile din Slovenia, Estonia, Republica Cehă și România arată cum proiectele forestiere care par pozitive la prima vedere vor încuraja, în schimb, cel mai probabil, tăieri și mai intensive de păduri.
Multe dintre proiecte aprobate prin planurile de redresare si reziliență au fost planificate și negociate în spatele ușilor închise, fără informații despre detaliate și fără o evaluare adecvată a impactului lor asupra naturii. Potențialele prejudicii asupra biodiversității nu pot fi inversate, iar aceste exemple arată de ce și cum finanțarea UE trebuie să fie protejată în ceea ce privește biodiversitatea. Decizia de investiții luată astăzi va avea consecințe profunde în anii următori
