Printre aceste problem, susține judecătoare, se numără și volumul mare de activitate, creşterea duratei de soluţionare a căilor de atac sau întârzieri în redactarea motivărilor hotărârilor judecătoreşti.
“Nu poate fi negată existenţa unor dificultăţi. În primul rând, volumul mare de activitate de la Înalta Curte, care rămâne unul excesiv, creşterea duratei de soluţionare a căilor de atac, cel puţin la nivelul unora dintre secţii, întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti, lipsa unor aplicaţii informatice, care să ducă la modernizarea sistemului informatic. Au existat şi anumite dificultăţi în comunicarea Înaltei Curţi, atât în interiorul instanţei, cât şi în exterior. Au existat dificultăţi şi în colaborarea cu instanţele de judecată şi alte instituţii. Toate aceste aspecte au imprimat un anumit grad de lentoare în procesul de modernizare la Instanţa supremă. Eu nu aş personaliza. Astea au fost provocările, astea sunt rezultatele”, a spus Corina Corbu.
Potrivit acesteia, datorită faptului că Instanţa supremă îşi desfăşoară activitatea într-un sediu impropriu, a fost nevoie ca una dintre secţii să fie mutată în altă parte.
Judecătoarea a precizat că resursele umane sunt insuficiente pentru a face faţă volumului mare de activitate de la Instanţa supremă, subliniind că este nevoie şi de o reaşezare a competenţelor.
Corina Corbu, în prezent preşedinte al Secţiei de contencios de la ÎCCJ, este singurul candidat la şefia Instanţei supreme, după ce Cristina Tarcea a anunţat că nu mai doreşte un nou mandat.
În iulie 2014, Corina Corbu a fost trimisă în judecată de DNA, alături de alţi magistraţi de la Instanţa supremă, printre care şi Gabriela Bîrsan, fiind acuzată de complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată definitiv în mai 2018, alături de toţi inculpaţii din dosar.
