Rusia are un aliat evident la care să apeleze cu privire la situația tensionată cu Ucraina, notează CNN.
Dar nu vă așteptați ca o țară precum China să ofere mult mai mult decât susținere verbală. Legăturile diplomatice și militare ale Beijingului cu Moscova pot fi puternice, dar legăturile sale economice sunt mult mai complexe.
Președintele rus Vladimir Putin, s-a întâlnit vineri cu omologul său chinez, Xi Jinping, la începutul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing. Kremlinul a descris întâlnirea ca fiind caldă și constructivă, iar liderii au fost de acord să-și aprofundeze cooperarea, potrivit unui raport publicat de agenția de presă de stat chineză Xinhua. Gigantul petrolier rus Rosneft, a declarat că a fost de acord să sporească livrările către China în următorul deceniu.
„Lucrând împreună, putem obține o creștere economică stabilă… și vom fi împreună pentru a ne proteja împotriva riscurilor și provocărilor de astăzi”, a scris Putin într-un articol de opinie publicat de Xinhua.
Sancțiuni drastice din partea Americanilor
Parlamentarii americani amenință că vor impune Rusiei ceea ce ei numesc „mama tuturor sancțiunilor” dacă aceasta începe un război. Liderii europeni pregătesc, de asemenea, pedepse care ar depăși cu mult restricțiile impuse Rusiei când a anexat Crimeea în 2014.
Într-o declarație comună emisă vineri după întâlnirea lor, Xi și Putin au declarat că ambele părți se opun „extinderii în continuare a NATO”. Rusia se teme că Ucraina s-ar putea alătura alianței.
„Xi este aproape sigur crede că există un interes strategic în sprijinirea Rusiei”, a declarat Craig Singleton, cercetător senior în China la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din DC. El a subliniat că, China „rămâne în conflict permanent” cu Statele Unite.
Există deja unele dovezi că tensiunile cu Occidentul au făcut ca cooperarea dintre China și Rusia să se betoneze, potrivit lui Alexander Gabuev, membru principal și președinte al Rusiei în Programul Asia-Pacific la Centrul Carnegie din Moscova. El a citat tranzacții cu arme, dezvoltarea comună a armelor și un „număr crescut de exerciții comune” între cele două puteri.
Rusia depinde profund de China din punct de vedere al comerțului, dar nu și invers. Iar economia chineză se află deja într-un punct instabil, dându-i mai puțin stimulent lui Xi să-și lege averea țării sale de cea a Moscovei în cazul unei crize militare.
„Ar fi un „câștig” pentru Putin dacă Xi pur și simplu ar respecta îndeaproape dorința declarată a Chinei de o soluționare diplomatică a crizei”, a spus Singleton. „Dincolo de asta, totuși, China cu greu își va aprofunda cu adevărat legăturile economice cu Rusia, cel puțin în curând”.
Rusia are nevoie de China pentru comerț. China are alte priorități
China este partenerul comercial nr. 1 al Rusiei, reprezentând 16% din valoarea comerțului său exterior, conform calculelor CNN Business bazate pe cifrele din 2020 ale Organizației Mondiale a Comerțului și a datelor vamale chineze. Dar pentru China, Rusia contează mult mai puțin: comerțul dintre cele două țări a reprezentat doar 2% din volumul comercial total al Chinei. Uniunea Europeană și Statele Unite au cote mult mai mari.
„Beijingul trebuie să fie foarte precaut în privința intrării într-un conflict între NATO și Rusia privind Ucraina”, a spus Alex Capri, cercetător la Fundația Hinrich. „Legăturile economice actuale ale Chinei cu Rusia, inclusiv nevoile sale energetice, nu garantează ca Beijingul să riște o înstrăinare și o reacție ulterioară din partea Washingtonului și a aliaților săi. Acest lucru ar bântui Beijingul mai târziu”.
Autoritățile occidentale știu că miza este mare și pentru China. Luna trecută, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avertizat Beijingul că o invazie a Ucrainei ar crea „riscuri economice și de securitate globală” care ar putea afecta și China.
Economia Chinei se confruntă deja cu probleme, ceea ce ar putea îngreuna Beijingul să-și aprofundeze legăturile cu Moscova – sau chiar să își îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut deja, cum ar fi un acord recent de creștere a comerțului dintre China și Rusia la 200 de miliarde de dolari până în 2024.
Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca economia Chinei să crească cu doar 4,8% în acest an, în scădere de la 8% în 2021. O criză imobiliară și cheltuielile reduse ale consumatorilor trag în jos rata de creștere.
Singleton a spus că o criză în creștere în Ucraina ar șoca „aproape sigur” piețele de energie și metale, influențând astfel puternic economia globală. Acest tip de urgență, împreună cu politica strictă a Chinei zero-Covid, „ar putea grăbi încetinirea economică deja rapidă a Chinei”.
Există limite pentru ajutorul Beijingului
O relație puternică cu China ar atenua impactul sancțiunilor occidentale asupra Rusiei, potrivit Capri de la Fundația Hinrich.
Luați „opțiunea nucleară” care ar putea răsturna economia Rusiei, de exemplu. Occidentul ar putea scoate țara din SWIFT, o rețea de înaltă securitate care conectează mii de instituții financiare din întreaga lume. Acest lucru ar putea separa Rusia de sistemul bancar global.
Yuanul chinez „nu este nici pe departe suficient de internaționalizat pentru a concura cu dolarul american”, a spus Capri, menționând că dolarul joacă un rol esențial atât în SWIFT, cât și în comerțul cu mărfuri precum petrolul și gazul.
Analiștii de la Eurasia Group au scris într-un raport de săptămâna trecută că Beijingul și-ar putea dubla eforturile pentru a construi un sistem de plată în yuani, care i-ar putea permite să facă afaceri mai liber cu țările care au fost sancționate de Occident, fără a utiliza dolari sau euro.
Chiar și așa, au scris ei, companiile atât din China, cât și din Rusia „preferă în continuare să denumească comerțul în valute liber convertibile”, ceea ce înseamnă că orice eforturi de reducere a influenței occidentale ar fi „mai mult aspiraționale decât substanțiale”.
Istoria recentă nu este în favoarea Rusiei. După ce Rusia a invadat și a anexat Crimeea în 2014, țara s-a orientat către China pentru sprijin, deoarece a fost lovită de sancțiuni economice.
Și chiar dacă Beijingul s-a opus public acestor pedepse și a promis că va stimula relațiile economice, eforturile sale nu au fost suficiente pentru a compensa problemele Rusiei.
Comerțul dintre Rusia și China în 2015 a scăzut cu 29% față de anul precedent, potrivit statisticilor oficiale din China. Investițiile directe chineze în Rusia au avut de asemenea de suferit.
Și bancherii ruși s-au plâns că băncile chineze au fost reticente în a face afaceri cu ele pentru a evita încălcarea sancțiunilor, potrivit unui articol de opinie din 2015 scris de Yuri Soloviev, vicepreședintele VTB Bank, o importantă instituție financiară rusă.
„China este partenerul principal în relația bilaterală”, au scris analiștii Eurasia Group în raportul lor recent, subliniind că economia este de aproximativ nouă ori mai mare decât cea a Rusiei. „Este probabil ca Beijingul să dorească să modeleze calculul Moscovei în avantajul său”.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
