Lumea se confruntă cu o criză a cipurilor, care afectează în principal industriile auto, cele producătoare de smartphonuri și computere. Dependența întregii lumi de China este din ce în ce mai evidentă.
Producător esential pentru multe industrii, China și-a arătat supremația pe măsură ce efectele pandemiei au început să-și facă simțită prezența. Odată cu impunerea de restricții și reguli în pandemie, China, dar și alte state, precum India sau Taiwan, care dispun de mână de lucru ieftină nu au mai produs la capacitate maximă. Mulți au fost forțați să-și țină angajații din fabrici acasă.
În cealaltă tabără, computerele, laptopurilor și smartphone-urile au fost la mare căutare ca urmare a muncii și studiului online. Între timp, observăm și o criză a energiei și gazelor tot la nivel global, ceea ce automat a pus presiune pe fabrici să ia măsuri, să scumpească produsele sau să producă mai puțin ca să nu iasă pe pierdere din cauza prețului mare pentru energie. Până de curând, nimeni în afară de jucătorii din industriile care le folosesc nu se gândea prea mult microcipuri. Acum reiese la suprafață cât de importante sunt. Lipsa lor afectează industria auto și tehnologică: telefonie mobilă, laptopuri, televizoare etc. Planurile din industria auto la nivel mondial au fost date peste cap de această penurie. Anul acesta, au fost lansări de noi modele de mașini, însă clienții sunt puși pe lista de așteptare pentru o perioadă ce se întinde și pe 2 ani.
Bătălia pe mașini nou lansate în număr limitat face automat ca prețurile să crească, chiar și cu 30-40%. Este un fel de licitație, cine dă mai mult primește mașina. Pierderile financiare din industria auto din SUA, Germania, Spania și România se ridică la 35% față de 2019. Jucătorii din industria auto caută însă soluții. De exemplu, compania Ford anunță că nu vrea să renunțe la modelele promise clienților, astfel că a încheiat un acord cu gigantul GlobalFoundries.
Compania ar putea astfel să vândă la rândul său microcipuri mai departe, către alte companii. Deocamdată, Ford a anunțat că este doar un parteneriat cu această companie și se limitează la producția de mașini proprii. Nici compania nemțească Volkswagen nu se lasă mai prejos și spune că va lua în calcul producția proprie de microcipuri.
Experții susțin că în cel mai fericit scenariu piața se va mai redresa anul viitor, dar cei mai mulți consideră că lipsa globală de semiconductori necesari într-o gamă largă de industrii probabil nu va fi rezolvată pentru încă câțiva ani.
„Lipsa globală de semiconductori necesari într-o gamă largă de industrii probabil nu va fi rezolvată pentru încă câțiva ani”, este de părere directorul executiv al Intel Corp, Pat Gelsinger, citat de Bloomberg.
Pe piața computerelor, Intel a înfiinţat chiar o divizie care se ocupă cu rezolvare acestei problem, ținând cont că plăcile video decente sunt tot mai greu de găsit și sunt foarte scumpe. Din cauza crizei globale a cipurilor și în special a minerilor de criptomonede, care sunt tot mai numeroși, a devenit dificil să găsești plăci grafice pe piață.
Companiile de grafică, publicitate și video, dar și jucătorii înfocați sunt puși în fața unor adevărate teste.
“Mă aștept ca stocurile să rămână în continuare aride pentru aproape încă un an, cel mai probabil întregul 2022. Situația se datorează în mare parte faptului că cererea pe piață este foarte mare. Am reușit să asigurăm doar 20% din totalul produselor noastre”, a declarat și președintele NVIDIA, Jensen Huang. Cu alte cuvinte, anul 2022 va aduce schimbări majore în toate domeniile în care tehnologia este de bază. Sunt așteptate pe piață parteneriate chiar între competitori și investiții masive în fabrici de semiconductori. În plus, se va pune și accentul pe mașinile electrice care vin în variante tot mai tehnologizate și se caută un preț cât mai competitiv.
Specialiștii susțin că această criză mondială actuală a componentelor nu ar fi fost atât de acută dacă s-ar fi implementat și respectat din timp un sistem sănătos de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Metalele reciclate sunt de două până la zece ori mai eficiente din punct de vedere energetic, decât echivalentele lor virgine la extracție.
Ele sunt și mult mai valoroase pe tonă de deșeuri electronice decât greutatea echivalentă a minereului extras, în special pentru aur și cupru. România are șansa istorică să se îmbogățească dacă și-ar scoate din adâncuri metalele de care întreaga omenire ar avea nevoie.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale din România, rezervele de resurse minerale neexploatate ale României se ridică la nivelul de 20 miliarde tone. Sunt minereuri feroase și neferoase, cât și sarea, nisipurile, pietrișurile sau rocile ornamentale. Dacă aceste resurse ar fi exploatate în condiții de eficiență și dacă ar dispune de tehnologii avansate în domeniu, țara noastră ar putea produce anual 20 milioane tone minereuri, ceea ce ar acoperi circa 15 % din necesarul Uniunii Europene.
