Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani “reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.
Printre taxele enumerate în anexă se numără: “impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoana juridică română. impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi, impozit pe veniturile sub forma de dividende, impozitul pe veniturile din pensii, contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, contribuţia la Fondul pentru mediu”.
De asemenea, actul normativ prevede pedeapsă de la 2 la 7 ani de închisoare pentru “stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”.
Potrivit actului normativ, mai constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani Ia 7 ani ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, ş.a.m.d.
Dacă prin faptele menţionate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro limitele pedepsei se majorează cu jumătate, mai menţionează proiectul de act normativ.
Achitarea prejudiciului duce la reducerea pedepsei la jumătate, iar dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 euro se poate aplica amendă.
“Faptele nu se pedepsesc dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este de până la 10.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul”, se mai arată în proiectul de act normativ.
Iniţiatorul actului normativ susţine, în expunerea de motive, că “măsurile propuse contribuie la diminuarea decalajului fiscal prin asigurarea veniturilor fiscale cuvenite bugetului general consolidat, în cuantum considerabil mai mare, fără a creşte cotele de impozitare sau a introduce noi impozite sau taxe”.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
