În zona complexului comercial Țiglina 1, o zonă centrală a Galațiului, exista, până acum 15-20 de ani, un veritabil muzeu de artă în aer liber. E vorba de zeci de mozaicuri din piatră, ceramică sau teracotă smălţuită, care în anii ’60 au fost instalate pe faţadele unor clădiri din ansambul arhitectural care în 1967 primise Premiul Naţional pentru Arhitectură. Autorii acestor opere de artă sunt plasticieni cunoscuți, precum Jules Perahim, Patriciu Mateescu, Pavel Codiță, Ion Bițan, Mihai Danu, Olga Porumbaru.
Eram opere decorative, nu aveau elemente care să sugereze mesaje propagandistice. Înainte de 1990, mulți dintre acești plasticieni au emigrat în SUA, Franţa, Israel şi s-au remarcat la mari expoziţii, cotele operelor lor la casele de licitaţii occidentale fiind în continuă creştere, ceea ce sporește și valoarea operelor din Țiglina 1. Numai că, din cauza nepriceperii edililor, multe dintre aceste mozaicuri au fost distruse după 1990, cu avântul postrevoluționar cu care în zonă au fost construite zeci de cârciumi și spații comerciale. Multe opere de artă au dispărut sub zidurile noilor clădiri.
Lucrare abandonată de 10 ani
Cazul distrugerii uneia dintre aceste lucrări demonstrează dezinteresul edililor. Este vorba de lucrarea „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, despre care se poate spune că este artist plastic francez de origine română, pentru că după ce în anii ’60 a realizat lucrarea de la Galaţi a plecat în Franţa. A murit în anul 2000, la Paris. Lucrarea sa se afla pe peretele de est al Complexului Comercial Ţiglina 1. Acum, în spațiul de la etaj se află sediul firmei Trans PEC SA Galați. Arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele filialei „Dunărea de Jos” a Ordinului Arhitecţilor, ne-a relatat ce s-a întâmplat în anul 2004, când lucrarea a trebuit să fie demontată pentru că zidul se desprinsese de restul clădirii din cauza tasării. „Peretele dinspre strada Regiment 11 Siret pe care era fixat mozaicul s-a deplasat din cauza tasării. Puteai să bagi mâna în rostul care apăruse, intrau păsări şi aşa mai departe. Firma Trans PEC a atras atenţia asupra acestui lucru, a ridicat problema acelui mozaic, dar primăria a fost complet dezinteresată de soarta acelui mozaic. În cele din urmă, mozaicul a fost demontat cu grijă de către firma Trans PEC şi ştiu că a şi fost depozitat undeva, primăria fiind în continuare neinteresată de el”, ne-a spus Sergiu Porumboiu.
Putea fi reamplasată
Valoroasa operă de artă ar fi putut fi montată pe zidul unei alte clădiri din oraş, însă în această operaţiune ar fi trebuit să se implice primăria, lucru care nu s-a întâmplat. „Amplasarea lui în altă parte a rămas în coadă de peşte. Refacerea lui implică nişte condiţii deosebite pe care, până la urmă, cei de la Trans PEC nu au cum să le respecte. Ei au atras atenţia, au împiedicat distrugerea lui, mai mult de atât nu au avut ce să facă”, a mai adăugat arhitectul. Au trecut zece ani de când primăria nu a făcut absolut nimic pentru salvarea acestei opere de artă care zace în vreun depozit.
Altă operă distrusă e panoul “Odihna”, realizat de Patriciu Mateescu în gresie glazurată policrom. Lucrarea încă mai există fizic, sub forma unui zid, dar multe din elementele de gresie glazurată au fost sparte. Indiferenţa edililor este uluitoare în raport cu palmaresul artistului. „Născut în 1927, a avut expoziţii la Bucureşti, Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan şi alte patru expoziţii în California. E prezentat în catalogul lui C-tin Prut, catalogul Barbossa, în 1986 fiind prezentat în catalogul «Les Artists Roumains en Occident», publicat de Academy of Arts & Science”, ne-a declarat recent directorul muzeului de artă, Dan Basarab Nanu.
