Curtea de Apel a admis marţi 9 din cele 14 recursuri la decizia Tribunalului Bucureşti de închidere a insolvenţei companiei. Decizia fostului administrator judiciar al Hidroelectrica de a nu recunoaşte creanţe de 1,3 miliarde lei fusese contestată de 11 traderi, 2 sindicate şi Termoelectrica.
În consecinţă, dosarul reorganizării judiciare a Hidroelectrica va fi trimis judecătorului sindic, pentru rejudecarea cazului, iar fostul administrator judiciar, Euro Insol, este repus în funcţie. Băieţii deştepţi rămân deci în meci, rămâne de văzut dacă Hidroelectrica va trebui să îi despăgubească în final pentru încetarea contractelor înainte de termen şi cu ce sume. Totodată, Curtea de Apel a casat şi a trimis judecătorului sindic pentru rejudecare alte două dosare, primul introdus de Hidroelectrica împotriva unei hotărâri a judecătorului sindic prin care s-a admis o creanţă a Termoelectrica, iar al doilea, introdus de Elsid Titu împotriva unei hotărâri a judecătorului sindic prin care nu s-a admis o creanţă în cuantum de aproximativ 13 milioane lei, ca urmare a aplicării clauzei de forţă majoră în 2011.
Citeşte şi: Hidroelectrica, din nou în insolvenţă
“Pentru Hidroelectrica revenirea în insolvenţă nu este o veste rea, având în vedere perioada de graţie pe care a traversat-o în perioada de reorganizare (de la o pierdere de 700 milioane lei, am ajuns la un profit de 900 milioane lei). Oricum, au rămas destule măsuri stabilite prin planul de reorganizare care nu fuseseră încă implementate, aşa că avem de lucru. Nici restructurarea personalului nu este încheiată. Vom încerca să eliminăm din activele toxice din portofoliul companiei (investiţii «istorice» în unităţi de producţie care sunt nerentabile), probabil prin transferul lor către unităţi ale administraţiei locale, Ministerului Agriculturii, etc. Estimez că revenirea în insolvenţă va dura încă 6-12 luni”, a declarat pentru România liberă Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, fostul şi actualul administrator judiciar al Hidroelectrica.
Borza este de părere că procesul listării va fi stopat, statul urma să deruleze o ofertă publică la BVB în această vară prin care dorea să vândă 15% din acţiuni, deşi se ajunsese în faza selectării intermediarilor (Raiffeisen Capital & Investment din România şi Morgan Stanley câştigaseră licitaţia oferind un comision de sub 0,7%). “Ar fi o greşeală să fie listată în acest stadiu, preţul acţiunilor ar fi foarte mic”, spune Borza, care estimează că în acest an profitul companiei se va reduce cu cel puţin 70 milioane euro (din 200 milioane anul trecut) ca urmare a taxei pe stâlp de aproximativ 40 milioane euro, alte 30 de milioane euro pierzându-se prin decizia ANRE de a forţa Hidroelectrica să vândă mai multă energie în coşul reglementat.
Statul are un plan
Ministerul Economiei ar putea utiliza o cale extraordinară de atac pentru a scoate Hidroelectrica din insolvenţă, după decizia de marţi a Curţii de Apel, a declarat Gabriel Dumitraşcu, şeful direcţiei de privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie. “Nu exclud varianta unei căi extraordinare de atac pentru că, după discuţii cu avocaţi, se pare că avem şi o cale extraordinară de atac”, a afirmat Dumitraşcu la un seminar specializat pe teme de energie, fără să dea alte detalii.
Povestea insolvenţei
Compania s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 – iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate cu “băieţii deştepţi” din energie. Euro Insol a arătat, într-un raport privind cauzele insolvenţei Hidroelectrica, că acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza preţurilor mici la care beneficiarii au cumpărat electricitatea. Potrivit Euro Insol, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries, firme din grupul elveţian Alpiq, au cauzat Hidroelectrica un prejudiciu de 850 milioane de lei, iar contractul cu Energy Holding a produs companiei pierderi de 1,4 miliarde de lei în perioada 2006-2012. Contractele cu Alpiq Romindustries şi cu Energy Holding au fost denunţate în 2012. Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producţie din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate. Compania este deţinută de stat (80,05% din acţiuni) şi Fondul Proprietatea (19,95%).
