Perspectivele ca România să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt în scădere, iar ţara riscă să dea înapoi din faţa angajamentelor de a menţine deficitul bugetar la un nivel scăzut şi de a implementa reforme structurale, arată specialiștii economici consultați de Reuters, transmite Mediafax.
Acuzat de corupţie şi în perspectiva alegerilor din 2016, premierul Victor Ponta ar putea să nu aibă puterea să ţină sub control cheltuielile sau să aplice măsuri precum reorganizarea companiilor de stat cu pierderi, în cadrul unui nou acord cu Fondul.
FMI nu a fost de acord cu deciziile Guvernului de reducere a taxelor şi majorare a salariilor pentru unii angajaţi publici cu 25%, subliniind în această săptămână că România ar trebui să protejeze progresele economice recente.
În consecinţă, România ar putea să nu mai aibă un acord cu FMI pentru prima oară din 2009, când FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au salvat-o de criza financiară.
„Este încurajator că există o recunoaştere tot mai mare în rândul autorităţilor că un acord cu FMI este benefic României. Ar ajuta la consolidarea încrederii în România, în eventualitatea unui şoc extern şi, poate mai important, ar acţiona ca o ancoră pentru reformele structurale”, a spus William Jackson, analist la Capital Economics.
El a adăugat însă că nu este sigur că poate fi încheiat un acord.
„Economia merge mai bine şi, cu alegerile care se apropie, este greu să vezi Guvernul făcând compromisuri care ar fi probabil necesare pentru a asigura un acord cu FMI”, a arătat Jackson.
Ultimul acord cu FMI a expirat în septembrie.
Ponta a declarat că vrea un nou acord care să asigure României o linie flexibilă de credit, iar FMI a arătat că este gata pentru discuţii dacă va primi o solicitare oficială.
Ministrul român de Finanţe a declarat joi reporterilor că Guvernul ar putea solicita un nou acord în luna martie, dar că semnarea acordului ar putea să aibă loc după alegeri. El a subliniat că vorbeşte în nume personal.
Reprezentanţii FMI şi premierul Ponta au refuzat să comenteze.
„Până acum nu am discutat cu autorităţile române despre un nou program”, a precizat pe mail, pentru Reuters, Angela Filote, şefa reprezentanţei FMI la Bucureşti.
Istoria recentă arată că noile discuţii ar putea fi dificile. Reticenţa României la implementarea unor măsuri precum majorarea preţurilor gazelor sau reforma sectorului minier au făcut ca evaluările FMI să nu poată fi finalizate cu succes, după jumătatea anului 2014.
Leul s-a apreciat în acest an cu peste 1%, dar a scăzut după un comunicast de joi al FMI.
„În condiţiile în care Guvernul creşte cheltuielile bugetare înainte de alegerile de anul viitor, lipsa unui acord cu FMI poate avea un impact negativ asupra leului”, se arată într-o notă a ING.
PSD a înregistrat o înfrângere stânjenitoare în alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar Ponta are în faţă un proces în care este acuzat de corupţie, din perioada în care era avocat, fiind mai puţin probabil să nemulţumească alegătorii cu reforme.
Un sondaj realizat de INSCOP Research şi Adevărul în iulie, perioada de vârf a crizei din Grecia, arăta că 48,9% dintre români considerau atunci că ar trebui să facă sacrificii pentru plata la timp a datoriilor ţării, în timp ce 40,2% s-au declarat împotrivă.
Un alt sondaj realizat de aceeaşi instituţie a arătat că 33,9% dintre români au încredere în FMI, cel mai redus nivel între instituţiile internaţionale incluse în sondaj. NATO s-a situat pe primul loc, cu 57,6%.
„Lucrurile vor fi foarte complicate în privinţa negocierilor, dacă FMI şi creditorii internaţionali vor veni cu condiţii dure. Sperăm ca până la urmă să încheiem un acord”, a declarat un senator al PSD.
Ponta se va uita şi la soarta omului care a impus reducerea numărului de locuri de muncă şi a salariilor şi majorări de taxe, în cadrul primului acord cu FMI. Fostul premier Emil Boc, care a devenit imaginea acestor măsuri, a demisionat în 2012, creând condiţiile pentru ascensiunea lui Ponta.
„Calendarul electoral aglomerat din 2016, când vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, nu facilitează aplicarea unor reforme nepopulare. Drept rezultat, Fondul va fi probabil sceptic faţă de solicitatea României pentru un nou acord”, a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.
Situaţia financiară a României este mai bună ca acum şase ani. Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de 1,86% din PIB în acest an, faţă de 7,3% în 2009. Creşterea economică va fi de peste 3%, faţă de o contracţie de 7,1%.
În mod paradoxal, situaţia economică mai bună reduce şansele pentru un nou acord cu FMI. Acordul precedent a pus la dispoziţia Guvernului o linie preventivă de credit de 4 miliarde de euro care nu a fost accesată.
„Programul cu FMI nu mai era respectat de ceva timp şi nu cred că vor conveni un altul. Există dezacorduri serioase referitoare la buget. Guvernul vrea să evite procedura de deficit excesiv a UE, dar nu cred că vrea să urmeze programul FMI. Nu este bine, dar în acest moment este suficient de puternic pentru a nu avea nevoie de programul cu Fondul”, a spus Viktor Szabo, manager de portofolii la Aberdeen Asset Management.
În lipsa constrângerilor acordului cu FMI, România ar putea ajunge să pună din nou în pericol progresele realizate. FMI a avertizat că reducerile de taxe şi majorările de salarii vor împinge deficitul aproape de nivelul de 3% în 2016 şi peste acest prag în 2017.
„Ne putem întreba cât de serios este Guvernul în dorinţa sa de a încheia un nou acord, având în vedere că nu am arătat o dorinţă prea mare de a aplica reforme structurale în cel actual”, a spus Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal.
El a arătat că în ultimii 25 de ani, în perioadele în care România nu a avut acorduri cu Fondul au avut loc cele mai mari greşeli de politică economică.
