Virusul Zika, suspectat de provocarea unor cazuri de microcefalie şi de sindrom Guillain-Barré, ar putea afecta şi măduva spinării, declanşând o gravă afecţiune a membrelor numită mielită acută, care poate lăsa sechele motorii, transmite marţi AFP, potrivit Agerpres.
O pacientă de 15 ani, în faza acută a infecţiei cu Zika, a fost internată la jumătatea lunii ianuarie la spitalul din Pointe-a-Pitre, cel mai mare oraş din Guadelupa, cu o hemiplegie stângă, au anunţat marţi CNRS (Centre national de la recherche scientifique) şi ISERM (Institut national de la santé et de la recherche médicale), două institute de cercetări franceze.
Tânara “prezenta o deficienţă motorie a celor patru membre, asociată cu dureri foarte puternice şi o retenţie acută de urină”, au precizat institutele. A doua zi, cercetătorii au depistat concentraţii înalte de virus în urina şi lichidul cefalo-rahidian al pacientei, care este încă internată, dar nu are viaţa în pericol.
“Este primul caz înregistrat cu o dovadă a legăturii între Zika şi mielită: a fost depistată prezenţa virusului în lichidul cefalo-rahidian (al pacientei) la nouă zile de la debutul semnelor clinice”, a declarat marţi, pentru AFP, Annie Lannuzel, cercetător la INSERM. Testele sanguine au fost negative referitoare la celelalte virusuri – ale unor boli ca varicela, zona zoster, herpesul, legioneloza – care pot provoca mielită acută, a mai spus ea. Acest caz consolidează ipoteza caracterului “neurotropic” al virusului Zika, cu “o afinitate pentru sistemul nervos”, a adăugat dna Lannuzel.
“Cazul pune în evidenţă existenţa unor complicaţii neurologice în faza acută a infecţiei, sindromul Guillain- Barré fiind o complicaţie post-infecţioasă”, au precizat, printre altele, CNRS şi INSERM.
În cazul sindromului Guillain-Barré, virusul afectează nervul periferic, în timp ce la mielită, atinge măduva spinării, având drept consecinţă afectarea celor patru membre, cu manifestări motorii sau senzoriale, a mai spus dna Lannuzel. Mielita poate lăsa grave sechele motorii, tratamentul bolii inflamatorii constând în injecţii cu doze mari de cortizon.
“Mesajul este că virusul Zika nu afectează doar femeile însărcinate şi că nu este neapărat benign”, a insistat cercetătoarea. Până acum oamenii de ştiinţă erau de acord că Zika, virusul care se răspândeşte puternic în America de Sud şi Caraibe, prezintă mai multe riscuri pentru femeile însărcinate, putând ataca creierul fătului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se aşteaptă la o înmulţire “explozivă” a numărului de cazuri de Zika în America, cu trei-patru milioane de contaminări în acest an. OMS aprecia, la începutul lunii februarie, că o posibilă legătură între Zika şi înmulţirea cazurilor de microcefalie constituie “o urgenţă de sănătate publică de talie internaţională”.
Între timp, într-o revistă americană, a apărut vineri un studiu care demonstra, pentru prima oară, o legătură de la cauză la efect dintre Zika şi microcefalie. Alte studii, difuzate cu câteva zile înainte, puneau în evidenţă o legătură între acest virus şi sindromul Guillain-Barré, care poate duce la o paralizie a membrelor şi o afecţiune respiratorie.
