Curtea Constitiţională a României a hotarăt luni că Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate este CONSTITUŢIONALĂ, cu votul a 6 judecatori din totalul de 9 membri.
Decizia CCR este definitivă, general obligatorie şi este valabilă şi pentru viitor, aşa că NU se mai pot face contestaţii de neconstituţionalitate la articolele de lege contestate pentru că ele sunt din start inadmisibile.
CCR a judecat, luni, excepţiile de neconstituţionalitate la Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate formulate de Constantin Nicolescu, baronul PSD de Argeş, preşedintele Consiliul Judeţean, parlamentarii Kerekes Karoly, Brânduşa Novac, Vasile Ghiorghe Gliga, precum şi Nicolae Robu, fost parlamentar, acum primar în Timişoara. De asemenea, a mai ridicat excepţii la CCR şi dr Vasile Astărăstoie, directorul Institutului de Medicina Legală şi rectorul Universităţii de Medicină din Iaşi.
Prin aceste excepţii de neconstituţionalitate au fost contestate mai multe articole din legea de organizare şi funcţionare a ANI, care anihilau, practic, rostul functionării agentiei. Intre altele, contestarii au cerut ca averile să fie secretizate ( să nu mai fie postate pe pagina de Internet a ANI) şi ca termenul de contestare să fie mărit la 45 de zile (de la 15 zile, cât este prevăzut în legea in vigoare).
Contestatarii au mai reclamat activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice.
CCR a amânat de mai multe ori pronunţarea în aceste dosare, în special din lipsă de cvorum, repunând cauzele pe rol.
Luni , însă Curtea Constitutionala a României a respins toate aceste excepţii. Decizia CCR este definitivă şi general-obligatorie şi este valabilă şi pentru viitor.
Din 2010 şi până în prezent au fost respinse 17 excepţii de neconstituţionalitate la Legea ANI ceea ce confera stabilitate funcţionării instituţiei.
Ce incompatibilităţi sau conflicte de interese li se imputa celor care au sesizat Curtea Constitutionala
Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, a fost declarat în conflict de interese de ANI deoarece acesta a acordat contracte, în numele CJ şi a altor autorităţi aflate în coordonarea instituţiei, către firme ale familiei sale.
Kerekes Karoly, în calitate de parlamentar s-a aflat in conflict de interese deoarece, în doua mandate, şi-a angajat soţia, respectiv fiul la cabinetul de parlamentar, desi legea interzice.
Brânduşa Novac, parlamentar, s-a aflat atât in stare de incompatibilitate, deoarece era simultan parlamentar şi director la Circul Globus, dar şi în conflict de interese, deoarece, în calitate de director la circ, a atribuit 11 contracte unei firme la care era asociat.
Vasile Ghiorghe Gliga, în calitate de parlamentar, s-a aflat in conflict de interese deoarece şi-a angajat soţia la cabinetul de parlamentar.
Nicolae Robu, in calitate de fost senator a fost declarat in stare de incompatibilitate deoarece era concomitent parlamentar şi rector al unei facultăţi din Timisoara. Acum, Robu este primar la Timisoara.
Vasile Asatarastoie a fost acuzat de conflict de interese deoarece, in calitate de director al Institutului de Medicină legală Iaşi şi de rector la Universitatea de Medicină Iaşi, şi-a acordat sie şi fiicei sale 10 contracte de muncă sau de prestări servicii în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană.
Parlamentarii USL NU se lasă : vor sa elimine incompatibilatatea primarilor si preşedinţilor de consilii judetene cu funcţia de conducere în companiile de utilităţi publice
Şase parlamentari PSD au iniţiat, în luna aprilie, un proiect pentru eliminarea incompatilibităţii între funcţia de primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean cu aceea de reprezentant în conducerea unor companii de utilităţi publice.
Iniţiativa legislativă a fost anunţată cu două săptămâni înainte ca ANI să-i declare in stare de incompatibilitate pe Nicuşor Constantinescu, presedintele PSD al Consiliului Juteţean Constanţa, Aristotel Căncescu, preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Braşov, Klaus Johannis, primarul Sibiului, Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5 al Capitalei, Florentin Popescu, fost presedinte al consiliului Judeţean Dâmboviţa, toţi pentru ca au facut parte din conducerea companiilor de uitilitati publice. De asemenea, în aceeaşi zi, a fost acuzat de fals în declaraţii Theodor Stolojan: a omis să-şi treacă în declaraţia de avere acţiunile deţinute la Transgaz.
Unii parlamentarii au propus chiar DESFIINŢAREA Agenţiei Naţionale de Integritate, însă decizia de luni a CCR face imposibil acest demers.
Reamintim ca ANI a fost creată la iniţiativa fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Forma iniţială a fost mult mai dură , însă parlamentarii au reuşit să o ciuntească. Mai reamintim că ANI, alături de DNA au fost două instituţii constant lăudate în rapoartele de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a Comisiei Europene.
Horia Georgescu, preşedintele ANI, ne-a declarat că hotărârea de azi a CCR este importantă deoarece stabileşte clar că legea de funcţionare a agenţiei este CONSTITUTIONALA, consolidând, astfel, funcţionarea instituţiei.