Deși anii trecuți România a redus importurile de gaz din Rusia, în ultima perioadă situaţia s-a schimbat. Gazele din import sunt mai ieftine decât cele românești, ceea ce a determinat scăderea producţiei autohtone. La iarnă, importurile vor crește exponenţial.
Producţia de gaze naturale a ţării noastre va crește în următorii trei ani cu 4,5%, în timp ce importurile se vor menţine la nivelul din 2016, conform Prognozei echilibrului energetic, publicată luna aceasta de Comisia Naţională de Prognoză. Astfel, producţia de gaze va crește de la 8,46 milioane tone echivalent petrol în 2016, la 8,46 milioane tep în 2017 (plus 1,3% anual), la 8,585 milioane tep în 2018 (plus 1,5%) și 8,73 milioane tep în 2019 (plus 1,7%). Însă importurile de gaze nu se vor modifica până în 2019, acestea urmând să fie de 290.000 tep anual. Importurile de gaze naturale utilizabile vor reprezenta 2,4% din totalul importurilor de resurse energetice primare în 2017 și 2018 și 2,3% în 2019.
Dar, în prezent, situaţia este alta. Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei, a postat recent pe pagina sa de Facebook un avertisment legat de scăderea importantă a producţiei autohtone de gaze. „Este nevoie de o intervenţie urgentă a Guvernului pe piaţa gazelor naturale. Producţia zilnică a României de gaz natural a scăzut cu aproximativ 6 milioane mc, în timp ce importurile din Rusia au crescut cu 1 milion mc“, arată acesta. Nicolescu declară: „În 2014, anticipând corect evoluţiile de pe piaţa internaţională a petrolului, am amânat creșterile de preţ pentru populaţie la gazul natural produs în România. Din păcate, aceste creșteri s-au reluat în 2015, România fiind astăzi în situaţia în care are un preţ pentru populaţie mai mare decât cel mediu la nivel regional”. Fostul ministru este de părere că se impun două măsuri urgente ce trebuie adoptate de Guvern: o HG de modificare a calendarului de liberalizare a preţului, prin care să se amâne creșterea de preţ preconizată să aibă loc la 1 iulie 2016, și o OUG care să modifice OG 7/2013, prin care se impozitează suplimentar veniturile pentru producătorii de gaz natural și care să prevadă eliminarea pragului minim de 72 RON/MWh, folosit la impozitare. Taxa pe profitul suplimentar, care poate să rămână aceeași, trebuie să se refere la venitul obţinut și nu la acest prag minim, care distorsionează piaţa și îi obligă pe producători să oprească producţia.
Ponderea importurilor, 50% din necesar
La rândul său, președintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a declarat în urmă cu o săptămână că preţul mai mic al gazelor din import, estimat la 67 lei/MWh pentru ultimul trimestru al acestui an, comparativ cu 86 lei/MWh pentru gazele înmagazinate după 1 iulie 2016, ar putea determina furnizorii de gaze să importe masiv în această iarnă, ponderea importurilor putând depăși 50%. Reamintim faptul că România a redus considerabil, în ultimii ani, cantitatea de gaze din import. ANRE estimează că preţul gazelor înmagazinate la noi după 1 iulie va fi cu 42% mai mare decât cel al gazelor importate din Rusia. Producţia internă de gaz a ţării noastre este de aproape 36 milioane mc pe zi, iar capacitatea maximă de import este de circa 39 milioane mc. Consumul în perioada iernii poate depăși 60 milioane metri cubi pe zi.
