Rezultatele catastrofale de la bacalaureatul de anul acesta dau de furcă multor facultăţi care se văd nevoite să recurgă la tot felul de strategii pentru a-şi ademeni clienţii. Universitatea Româno-Americană promite burse elevilor care au luat notă mare la bacalaureat, în vreme ce alte universităţi private au decis să micşoreze taxele cu 10-30% ori să îşi atragă studenţi promiţându-le „cazare ca la hotel de cinci stele”, săli moderne de sport şi campusuri „ultradotate”. Lupta pentru studenţi este acerbă având în vedere că majoritatea liceenilor care au promovat bacalaureatul fie vor alege universităţile de stat, fie se vor îndrepta către cele din afara ţării, lăsând goale locurile din universităţile private. „Sincer, ne bazăm şi pe sesiunea din august, care sperăm că ne va mai aduce studenţi. O să mai facem o rundă de înscrieri şi în septembrie”, spune Doru Tompea, rectorul universităţii private „Petre Andrei” din Iaşi. Se deschide însă o nouă piaţă, cea a postlicealelor, care îi primesc, contra cost, şi pe elevii care nu au luat bacul. Cele mai căutate sunt postlicealele unde sunt pregătiţi asistenţii medicali, de farmacie şi kinetoterapeuţii.
„Universitatea Nottingham mă aşteaptă!”
Din cei 43% de elevi care au luat examenul de bacalaureat, mulţi vor merge către universităţile publice, unde se intră pe bază de dosar. Nu în ultimul rând, copiii se vor orienta către universităţile din străinătate, unde nivelul este mult mai ridicat, iar diplomele cântăresc mai greu decât cele obţinute în ţară. „Mai am de dat testul IELTS şi pot să plec spre Universitatea Nottingham, din Marea Britanie. Am fost mulţumită de subiectele de la examen. A fost foarte simplu, structura subiectelor a fost destul de clară, nu am întâmpinat probleme. Nu era nevoie de o pregătire intensă ca să iei bacalaureatul anul acesta”, consideră Alexandra Pânzariu, care a absolvit Liceul „Ion Barbu” din Bucureşti. Alexandra a reuşit să obţină un scor foarte bun la limba română, unde a promovat cu 9,57, motiv pentru care se va orienta către o facultate cu profil umanist. „Litere, Studii Europene sau poate Relaţii Internaţionale. O să aplic la mai multe facultăţi”, spune Alexandra.
Majoritatea colegilor din generaţia ei vor merge către universităţile publice din România, unde concurenţa nu mai este chiar atât de mare ca în alţi ani, iar numărul de locuri este supradimensionat. „E adevărat că universităţile nu prea mai au studenţi anul acesta”, spune Alexandra.
Facultăţile private aveau profit de multinaţională
Potrivit unei centralizări făcute anul trecut, există aproximativ 300.000 de locuri în universităţi, în condiţiile în care numai 200.000 de elevi termină anual liceul şi prea puţini reuşesc să mai ia bacul (n.r. aprox. 80.000 anul acesta). „Suntem pe o piaţă haotică. Anul trecut trebuia să se pună în aplicare o hotărâre de guvern prin care s-ar fi curăţat piaţa de universităţi neacreditate. Din cauza instabilităţii politice, proiectul nu s-a mai activat, fabricile de diplome funcţionează în continuare, iar universităţile private care au făcut eforturi pentru acreditare rămân fără studenţi”, se revoltă Doru Tompea, rectorul Universităţii Petre Andrei din Iaşi. Acesta spune că a investit enorm în universitatea pe care o conduce şi că a făcut tot ce a fost nevoie ca să poată organiza şi examene de licenţă, şi programe de masterat. „Numai anul trecut am alocat 200.000 de euro pentru acreditare. Am pregătit profesorii, am dotat facultatea. Rămâne să mai avem şi studenţi”, spune Doru Tompea. Până să se introducă bacalaureatul supravegheat de camere video, cele 34 de universităţi private din România aveau venituri anuale de 200.000 de euro. Celebru devenise cazul Universităţii Spiru Haret, care avea 40 de milioane de euro profit, echivalentul profitului din marile companii private.
La nivel naţional, promvabilitatea fost de 43%, înainte de soluţionarea contestaţiilor, cu 1,43% mai mică faţă de 2011. În Bucureşti, au fost 22.000 de candidaţi şi numai 8.200 au promovat examenul.
