Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horaţius Dumbravă, consideră că decizia Camerei Deputaţilor de a respinge proiectul Ministerului Justiţiei de modificare a răspunderii disciplinare a magistraţilor este una matură şi responsabilă, potrivit InfoCSM, scrie Mediafax.
„Este o decizie corectă, un vot dat în mod responsabil şi matur. Proiecte de asemenea anvergură şi importanţă, atât pentru sistemul judiciar, cât şi pentru întreaga societate, trebuie analizate cu multă chibzuinţă şi ţinând cont de profunzimea chestiunilor semnalate de toţi actorii actului de justiţie. Asta nu înseamnă că nu sunt de părere că este necesară o responsabilizare mai mare a magistraţilor. Tocmai din acest motiv, avizul nostru a fost unul condiţionat”, a spus şeful CSM.
Mai mult decât atât, spune judecătorul, actualul CSM are în vedere un nou sistem de evaluare, iar până acum a aprobat revocarea pensiilor speciale ale magistraţilor corupţi, dar şi o strategie de integritate menită să înlăture vulnerabilităţile sistemului. Iar eu, personal, susţin introducerea unor noi cazuri de incompatibilitate.
„Sistemul trebuie să evolueze spre binele tuturor”, a mai spus preşedintele CSM.
Camera Deputaţilor a respins, luni, proiectul privind modificarea Statutului magistraţilor şi a Legii CSM, care prevede extinderea sferei abaterilor disciplinare pentru magistraţi, doar 119 deputaţi votând în favoarea actului normativ, faţă de 166 cât erau necesari.
Astfel, voturile înregistrate la acest proiect de lege au fost 119 „pentru”, 91 „împotrivă” şi şapte abţineri. Fiind o lege organică, pentru adoptarea acesteia ar fi fost necesare 166 de voturi favorabile.
Proiectul pentru modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi a Legii CSM introduce opt abateri disciplinare suplimentare, cum sunt nerespectarea deciziilor de recurs în interesul Legii pronunţate de ICCJ, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorilor, ori motivarea în mod voit contrară raţionamentului juridic, menită să afecteze prestigiul justiţiei.
Alte abateri disciplinare introduse se referă la manifestările magistraţilor care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei, săvârşite în exerciţiul funcţiunii sau în afara atribuţiilor de serviciu, lipsa totală a motivărilor în legătură cu hotărârile judecătoreşti şi cu actele judiciare ale procurorilor, nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior date în scris în conformitate cu legea.
Proiectul mai prevede înfiinţarea Inspecţiei Judiciare ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se execută de către Inspecţia Judiciară, ministrul Justiţiei sau preşedintele ICCJ. Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un procuror se execută de Inspecţia Judiciară, ministrul Justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.
Proiectul mai extinde şi regimul sancţiunilor. Astfel, creşte limita maximă pentru două sancţiuni şi este introdusă o nouă sancţiune privind suspendarea din funcţie a magistratului pe o perioadă de până la şase luni.
Proiectul a fost dezbătut fără raportul Comisiei juridice, iar opoziţia a criticat acest lucru, arătând că este pentru recredibilizarea justiţiei şi pentru răspunderea magistraţilor, dar nu pe o lege emanată de Ministerul Justiţiei. Opoziţia a susţinut că actul normativ trebuie modificat.
Reprezentanţii puterii au invocat urgenţa adoptării acestui proiect pentru aderarea României la spaţiul Shengen.
Camera Deputaţilor este prim for sesizat cu acest proiect, iar Senatul este Cameră decizională.
Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti a cerut, printr-o infogramă, reprezentaţilor autorităţilor române să găsească soluţii de compromis pentru adoptarea actelor privind promovarea judecătorilor la instanţa supremă, întărirea inspecţiei judiciare şi răspunderea magistraţilor.
Delegaţia CE la Bucureşti remarcă faptul că modificările referitoare la răspunderea disciplinară a magistraţilor sunt criticate de sistemul judiciar, astfel că autorităţile române trebuie să găsească o soluţie de compromis.
