Guvernul nu susţine în acest moment privatizarea CEC Bank, a declarat, vineri seara, premierul Emil Boc, potrivit Mediafax.
Premierul a arătat că nu a fost efectuată încă o analiză pe această temă şi că discuţia este la Ministerul Economiei.
“Ce pot să vă spun cu siguranţă este că nu susţin privatizarea CEC. Vreau să fiu explicit pe această temă”, a adăugat Boc.
Surse oficiale au declarat, în această săptămână, pentru MEDIAFAX, că Guvernul va încerca să majoreze capitalul CEC Bank prin atragerea unor investitori instituţionali, după modelul utilizat în urmă cu şase ani la privatizarea BCR, considerând neatractive condiţiile pieţelor internaţionale pentru vânzarea băncii în cadrul viitorului acord cu FMI.
“Este prea devreme pentru privatizarea CEC Bank, dar Guvernul va insista în discuţiile cu FMI pe majorarea captialului băncii, probabil prin atragerea unor investitori instituţionali, după modelul de succes de la BCR”, au declarat sursele.
Potrivit aceloraşi surse, cele mai importante şi dificile negocieri pentru încheierea următorului acord cu FMI vor fi privatizarea, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat, unde instituţia internaţională va insista pe includerea unui număr cât mai mare de societăţi importante.
Statul a încercat să vândă CEC în urmă cu câţiva ani, însă procesul de privatizare a fost oprit în luna decembrie 2006, întrucât a fost depusă o singură ofertă, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerată prea redusă. Banca elenă a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.
Guvernul a încercat în ultimii doi ani să operze o majorare a capitalului CEC din usrse bugetare, întrucât statul deţine toate acţiunile băncii, însă Comisia Europeană nu a autorizat operaţiunea, considerând că este asimilabilă unui ajutor de stat
În 2004, BERD şi IFC au plătit 222 de milioane de dolari pentru a prelua 25% plus două acţiuni BCR.
Doi ani mai târziu, Erste Bank preluat controlul BCR prin cumpărarea unui pachet de 61,8825% din acţiuni, contra sumei de 3,75 miliarde de euro, dintre care 2,2 miliarde euro au revenit statului, iar restul de 1,5 miliarde euro au fost împărţiţi între BERD şi IFC.
Surse oficiale au declarat luni că FMI va insista în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat, apreciind că prin vânzarea unor societăţi viabile statul va reuşi să finanţeze la costuri mai reduse deficitul bugetar.
Şeful misiunii de evaluare a FMI, Jeffrey Franks, a declarat săptămâna trecută, la Viena, că următorul acord cu România va cuprinde ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice.
Deşi nu se află pe lista companiilor monitorizate, Guvernul analizează posibilitatea de a privatiza sau vinde pachete de acţiuni şi în cazul CEC Bank, Tarom sau Poşa Română.
Grzegorz Konieczny, directorul general al Franklin Templeton şi managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea, estimează că Guvernul ar putea obţine, în următorii doi ani, aproape 1,5 miliarde de euro din vânzarea de acţiuni ale unor companii de stat.
În cadrul acordului actual, FMI şi Guvernul monitorizează evoluţiile financiare pentru zece companii de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, CFR SA, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Metrorex, CFR Marfă, Electrificare CFR, Compania Electrocentrale Bucureşti şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.
România are în derulare un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.
O misiune FMI – CE se află la Bucureşti pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se va analiza îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi vor fi negociate condiţiile privind un nou acord, de tip preventiv. Vizita se va încheia în data de 8 februarie.
