România este deschisă pe deplin cooperării cu Franţa în privinţa problemelor minoritarilor romi, însă nu va tolera discriminarea cetăţenilor români şi a profilului României de stat membru UE, a declarat pentru Agerpres secretarul de stat pentru Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, după întâlnirea pe această temă cu comisarul european Viviane Reding.
“Nu vom tolera ca cetăţenii români să fie discriminaţi, pe niciun fel de criteriu. Am arătat, de asemenea, că suntem surprinşi că această campanie mediatică a continuat, în ciuda disponibilităţii pentru cooperare pe care am arătat-o săptămâna trecută, când colegii mei Valentin Mocanu şi Dan Fătuloiu s-au deplasat la Paris, la iniţiativa părţii române, cu propuneri concrete şi detaliate, fiecare pe domeniile dumnealor de competenţă. Am arătat, cu datele pe care le avem la dispoziţie, că acest pretext al criminalităţii excesive pe care l-ar reprezenta comunitatea românească din Franţa nu se susţine în realitate, pentru că de fapt cifrele nominale, reale nu confirmă acest grad ridicat de infracţionalitate”, a spus Aurescu.
El a explicat că un procent de 1,2% din numărul total al persoanelor acuzate, nu condamnate, la nivel naţional în Franţa sunt consideraţi a fi infractori români, dar dacă se analizează cifrele din 2009 se observă că există doar un număr de 700 de persoane condamnate. ‘”Ceea ce contează în aceste statistici privind infracţionalitatea este condamnarea definitivă de către o instanţă. Orice altă statistică, folosită incorect, şi jocul acesta cu procente, folosite comparativ şi fără un reper corect au ca scop doar impresionarea opiniei publice”, a adăugat reprezentantul diplomaţiei române.
În discuţiile cu Viviane Reding, oficialul român a atras atenţia că din cei 500 de repatriaţi din Franţa din ultimele săptămâni, niciunul nu a avut cazier fie în Franţa, fie în România, ceea ce înseamnă că aceste persoane au fost trimise înapoi în ţară pe considerentul că eventual ar putea comite infracţiuni, situaţie ce contravine, în opinia părţii române, prezumţiei de nevinovăţie. El a cerut executivului UE să verifice dacă în cazul măsurilor luate recent de Franţa a fost vorba exact de o repatriere voluntară, aşa cum susţin autorităţile franceze.
Potrivit lui Bogdan Aurescu, introducerea de restricţii asupra exerciţiului de liberă circulaţie, precum un anumit venit minim personal, nu fac altceva decât să ţintească o anumită comunitate, ceea ce înseamnă o discriminare indirectă, sau în cel mai bun caz afectează foarte mulţi cetăţeni cu venituri reduse, din state mai sărace din Europa Centrală şi de Est, iar România nu doreşte să asiste o nouă la o separare între vechea şi noua Europă pe un astfel de criteriu.
Guvernul francez a desfiinţat în urmă cu două săptămâni 88 de tabere de nomazi şi a început repatrierea “voluntară” a circa 200 de romi, care au primit drept compensaţie câte 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil. Alţi 300 de romi expulzaţi din Franţa au ajuns săptămâna trecută în România. De la începutul anului, 8.313 etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9.875 în anul 2009. Măsurile recente luate de guvernul francez în legătură cu imigranţii, în special cu romii din taberele ilegale, au atras critici vehemente atât în Franţa, cât şi pe plan european şi internaţional.
