Corespondenta BBC pentru afaceri europene Oana Lungescu este romanca si a fugit din Romania lui Nicolae Ceausescu in anii ’80. In toamna acestui an s-a aflat la Bucuresti pentru un documentar care incearca sa explice ce s-a intamplat in ultimii 20 de ani cu mostenirea temutei Securitati comuniste. CNSAS – care in 2005/2006 a primit doua milioane de dosare spre investigatie – i-a rezevat nu numai material jurnalistic, ci si o mare surpriza…personala.
Periplul printre imensele rafturi metalice incarcate de dosare de la Popesti-Leordeni, unde se afla arhiva CNSAS, e un moment incarcat de tensiune. In aer pluteste un miros amar-dulceag de hartie veche, dosarele sunt gri, podeaua e gri, usile imense sunt gri. Totul e gri, dar seful departamentului Investigatii de la CNSAS, Germina Nagat, spune ca a putea studia tot ce cuprinde acest adevarat buncar este "o raza de lumina". "Am asteptat ca aceste dosare sa fie declasificate vreme de 10 ani, dupa care am mai asteptat sase ani ca sa avem acces la ele. A fost o lupta grea", explica ea.
Dosarele pastrate la CNSAS ascund extraordinare povesti umane. Un fel de biblioteca a raului, cuprinzand istorii despre vinovatie, lasitate, dar uneori dovezi extraordinare de curaj. O astfel de poveste apartine violonistei Ioana Voicu Arnautoiu. S-a nascut intr-o pestera in Muntii Fagaras. N-a stiut ca este fiica ofiterului Toma Arnautoiu, ucis de Securitate, dupa noua ani de rezistenta in munti. Adoptata de o familie din Bucuresti, a aflat cine este cu adevarat dupa 1989 si, incredibil, dupa ce incepuse sa afle povestea eroica a grupului de rezistenta pe care l-a condus tatal ei pe latura sudica a Masivului Fagaras. Ioana Voicu Arnautoiu a vazut pentru prima data chipul mamei sale in dosarele de la CNSAS: o femeie slaba si obosita, fotografiata in inchisoarea in care avea sa si moara.
Dar nu numai aceste povesti iesite din comun fac din arhivele Securitatii o colectie extraordinara de personaje. Este cel putin la fel de incredibil cat de putini romani au reusit sa reziste, comenteaza BBC. Romania a avut mai putini disidenti decat Polonia sau Cehoslovacia. Dar dupa cate se pare politia politica din Romania comunista urmarea aproape pe toata lumea. Regimul se temea de toata lumea. "Le era frica de dusmanii de dreapta, le era frica de dusmanii de stanga. Oameni care aveau rude in strainatate, oameni care spuneau glume, oameni care invatau limbi straine. Toti erau potentiali suspecti, potentiali periculosi. Orice, absolut orice putea deveni un motiv pentru a deschide un dosar", explica expertul de la CNSAS, Germina Nagat pentru BBC World Service. Ea spune ca desi lucreaza de multi ani in astfel de arhive, inca intalneste povesti socante: "Copii, mii de copii recrutati pentru a fi informatori ai Securitatii. Erau fortati sa dea informatii despre parintii lor, despre rude, despre ce intentionau sa faca familiile lor, despre profesori si ce cuprindeau lectiile lor. Cel mai tanar informator peste care am dat in dosare avea 10 ani".
Dupa cat se pare, in 1989 Securitatea avea in jur de 700.000 de informatori intr-o tara de 22 milioane de locuitori. Corespondenta BBC, Oana Lungescu insasi povesteste ca in 1983 Securitatea a incercat sa o racoleze in schimbul unui pasaport si al medicamentelor pentru tatal ei muribund, bolnav de cancer. A spus "nu". In ultimii ani, a intrebat despre dosarul ei personal intocmit de Securitate, dar angajatii CNSAS au reusit sa-l gaseasca abia recent. In sala de lectura de la CNSAS, in care orice cetatean roman poate sa-si citeasca dosarul, corespondenta BBC World Service a aflat in urma cu cateva saptamani ca a fost urmarita de Securitate inca de cand era studenta, in 1978, si ca urmarirea a durat pana in 1989: "In dosarul meu, ofiterul de Securitate scrie ca am refuzat sa devin informator. Imi aduc aminte ca am plans in timpul acelei intalniri.
Dar acest lucru nu e mentionat in raportul ofiterului". Dosarul mai cuprinde totusi o mentiune a acelei zile: o lista cu masurile de luat pentru urmarire, printre ele ascultarea telefonului si interceptarea scrisorilor. A-ti citi propriul dosar intocmit de Securitatea din Romania este o experienta tulburatoare si eliberatoare in acelasi timp, marturiseste Oana Lungescu. "Un fel de masinarie perversa de intoarcere in timp, cu unele adevaruri despre mine, dar nu adevarul meu", spune ea.
Desi presiunea si frica acelor vremuri si-au pus amprenta atat de adanc pe vietile romanilor, echipa de la BBC constata ca cei care sunt astazi foarte tineri nu stiu prea multe despre comunism – unii cred, ca si parintii lor, ca nu a fost chiar asa de rau, altii, mai informati, sunt convinsi ca n-ar fi vrut sa traiasca in acele vremuri. Saptamana viitoare, BBC World Service vorbeste despre felul in care fosta Securitate a reusit sa-si prelungeasca viata in miezul structurilor politice si administrative ale Romaniei de astazi. Radio BBC in limba engleza poate fi ascultat in Bucuresti, pe frecventa de 88 FM.
