» Traian Basescu acuza reprezentantii Ministerului Transporturilor ca nu au facut demersuri pentru finantarea autostrazilor.
»Desi programul de constructie de autostrazi prevede 2.089 km pana in 2013, pana in prezent in Romania nu exista decat 280 kilometri.
Criticand stadiul proiectelor ce privesc constructia de autostrazi, presedintele Traian Basescu a afirmat ieri, in cadrul intalnirii cu membrii corpului diplomatic, ca "se termina anul 2008 fara sa reusim sa tragem nici un euro (din cele 5,5 miliarde) destinat constructiei de autostrazi, fara sa fi lansat nici un program de constructie de autostrazi, ceea ce ridica o mare problema, care nu este a Bruxelles-ului, ci este a noastra".
In replica, Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat ca a depus cereri de finantare la UE pentru patru tronsoane de autostrada, respectiv Timisoara-Lugoj, Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta si centura la profil de autostrada a Constantei.
Conform programului de constructie de autostrazi elaborat de Ministerul Transporturilor pentru 2007-2013, se prevede ca la finele perioadei sa avem terminati 2.089 kilometri de autostrada. Pana in prezent in Romania s-au finalizat doar 280 de kilometri. Ceea ce inseamna ca in urmatorii 5 ani tara noastra ar trebui sa construiasca anual aproape 400 km de autostrada. Intarzierile sunt cauzate de faptul ca pentru fiecare proiect in parte termenele prevazute pentru etapele premergatoare – studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini, finantare si exproprieri au durat cu pana la 4-5 ani mai mult decat se estimase initial.
"Sigur, este un aspect care tine pur si simplu de Romania, de incompetenta; altfel spus, va trebui sa derulam un efort care sa ajute recuperarea programelor de constructie de autostrazi, de modernizare a cailor ferate cu bani comunitari", a afirmat presedintele. Responsabili din cadrul Comisiei Europene – Departamentul Transporturi – au afirmat, in legatura cu fondurile UE destinate constructiei de autostrazi, ca "suma de 5,5 miliarde euro este suma care poate fi accesata de autoritatile romane pentru constructia de autostrazi pana in 2013".
In total, Romania poate accesa 19 miliarde euro pana in 2013, din care cea mai mare parte revin agriculturii, urmata de transporturi si infrastructura. Aceiasi reprezentanti CE au apreciat insa ca "este aproape imposibil ca Romania sa nu fi primit nici un ban pentru constructia de autostrazi, deoarece Comisia plateste oricum o suma pentru lansarea proiectelor si in nici un caz nu cere si nu verifica vreun studiu de fezabilitate, aceasta sarcina cazand in seama autoritatilor romane". Ca raspuns la afirmatiile lui Traian Basescu, Ludovic Orban a declarat, pentru Mediafax, ca Ministerul Transporturilor a depus cereri de finantare la Uniunea Europeana pentru patru tronsoane de autostrada de pe Coridorul IV de transport paneuropean, respectiv Timisoara–Lugoj, Arad-Timisoara, Cernavoda-Constanta si centura la profil de autostrada a Constantei.
Accesarea fondurilor europene nu a constituit o problema pentru autoritatile romane doar dupa aderare, o buna parte din proiectele cu finantare ISPA fiind reziliate sau intarziate, aspect admis recent si de Eugen Teodorovici, secretar de stat la Finante, intr-un interviu acordat Business Standard.
Finantari
Suma alocata in cadrul Programului Operational Sectorial de Transport este de 5,7 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, potrivit lui Stefan Szobotka, purtatorul de cuvant al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. "Ghidul beneficiarului a fost finalizat abia anul acesta. Din cele 5,7 miliarde euro, doar 2,4 vor fi destinate pentru autostrazi, respectiv dezvoltare regionala. Pentru autostrazi, pe ansamblu, revin 1,7 miliarde euro", a precizat Szobotka. Reprezentantii Ministerului Transporturilor au anuntat ca in prezent sunt in pregatire trei cereri de finantare pentru trei sectoare de autostrazi si sunt deja trimise spre finantare alte cereri pentru lucrari de infrastructura. Pentru un proiect, conditia necesara obtinerii finantarii este finalizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic.
