Meniul servit la camera fiecaruia dintre dumneavoastra contine urmatoarele feluri: 1. Toti oamenii sunt egali; 2. Ei au aceleasi drepturi si libertati, indiferent de gen, rasa, etnie, religie, convingeri politice, stare sociala; 3. Drepturile fundamentale sunt la libertate, proprietate, cautarea fericirii, asociere, protest impotriva guvernamantului samavolnic; 4. Oamenii se supun legilor si numai lor; 5. Nimeni nu este mai presus de lege; 6. Nimeni nu poate fi guvernat fara consimtamantul sau exprimat prin vot; 7. Fiecarui om i se cuvine un singur vot; 8. Puterile intr-un stat, legislativa, executiva si judecatoreasca, trebuie sa fie separate; 9. Libertatea presei este fundamentala pentru exercitarea dreptului la informare corecta; 10. Oamenii trebuie sa beneficieze de sanse egale de dezvoltare". "Meniul" continua si se dezvolta o data cu extinderea democratiei, dupa cum saraceste sau dispare o data cu diminuarea sau disparitia democratiei. Am folosit termenul room-service fiindca ilustreaza situatia multora dintre noi. Primim aceste bunuri (drepturile si libertatile) ca si cand sunt date de natura sau vin prin revelatia si grija politicienilor. Uitam sau ignoram complet faptul ca fiecare dintre ele a fost recunoscut cu preturi mari, adesea cu robie, exilare, intemnitare, sange, moarte, uneori genocid, practicate impotriva semenilor nostri carora dorinta activa de libertate le-a fost mai puternica decat instinctul de conservare sau comoditatea. Am invatat o nefericita de istorie in care a prevalat "lupta de neatarnare nationala", care nu este garant al democratiei, nu lupta de neatarnare individuala, care este garant al democratiei. Pentru multi dintre noi, militantii pentru drepturile omului sunt dubiosi. Obisnuinta cu "statul de drepti" este mult mai "naturala" decat cea cu statul de drept. Suntem dispusi sa iesim in strada pentru salarii, dar prea putin pentru drepturi. Partea vicleana a politicienilor romani conteaza mult pe delasarea noastra. De aceea actioneaza nerusinat, fara grija de sanctiuni morale si de eliminare din viata politica. Am primit in dar, sau la usa camerei, o data cu aderarea si aquisul comunitar, partea de democratizare peste care am sarit, pe care am ratat-o in cei peste 50 de ani de dictatura. Darul aflat pe tava in fata usii noastre risca sa se strice daca nu il folosim. Aceste ganduri s-au acutizat in mintea mea dupa mitingul impotriva coruptiei si pentru statul de drept, organizat in 27 februarie, in fata Teatrului National. Monica Macovei este considerata doar o exponenta a acestor idei, cu avantajul ca detine (inca) putere, iar nu cauza a mitingului. Au venit putini tineri. Probabil ei iau democratia drept un bun etern si garantat. Cei o mie de adulti au fost predilect protestatari ai primilor ani postcomunisti, membri ai unui neinregistrat grup de veghe civica. Presa a neglijat, trivializat sau trecut in derizoriu scopul mitingului: "Au fost putini, au fost platiti, s-au speriat de ploaie, aveau umbrele colorate. S-au dat martisoare. N-a venit X. A venit Y". Despre continut si mesaj s-a lasat o tacere vinovata sau doar neprofesionala, superficiala: iaca un show mai putin spectaculos decat Monica & Iri Columbeanu. Cat priveste multe comentarii de pe site-uri, m-am ingrozit. O asemenea lectura iti provoaca o jena fata de apartenenta la specia umana, nu doar la Uniunea Europeana. Lectia pe care ne este inca prea greu sa o invatam este aceea ca intr-un regim democratic responsabilitatea morala si cea politica le revine si cetatenilor.
Mihaela Miroiu, politolog
