„Peste 90% din voturile exprimate duminică au fost în favoarea acordului cu Grecia vizând schimbarea numelui Macedoniei, iar Parlamentul trebuie să confirme voinţa majorităţii”, a declarat premierul Zoran Zaev.
Marcat de un puternic absenteism, acest referendum este consultativ şi trebuie să fie validat de votul a două treimi din deputaţi.
Întrebarea la care cetățenii au răspuns este însă mai complexă. „Sunteţi în favoarea aderării la NATO şi la Uniunea Europeană prin acceptarea înţelegerii dintre Republica Macedonia şi Republica Grecia?”, referirea fiind la denumirea viitoare a țării.
În urma acordului semnat în luna iunie de miniştrii de Externe ai celor două ţări, fosta republică iugoslavă a fost de acord să se numească „Republica Macedonia de Nord”, în timp ce Atena a fost de acord să nu mai blocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.
Acordul din iunie deschide calea pentru aderarea la NATO şi eventuala aderare la Uniunea Europeană, încheind o dispută din anii 1990, când Macedonia şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia. Grecia a susţinut că aceasta implică ambiţii teritoriale în propria provincie cu acelaşi nume şi a blocat eforturile ţării de a adera la NATO.
Dar acordul s-a confruntat cu o opoziţie vocală atât în Macedonia, cât şi în Grecia. Oponenţii din Macedonia au cerut boicotarea referendumului, inclusiv preşedintele ţării, Gjorge Ivanov, se opune acestui acord pe care îl numeşte „o violare flagrantă a suveranităţii”.
Dacă votul „DA” este validat, Guvernul va modifica mai multe articole din Constituţia ţării pentru a se asigura că nu conţine nimic care ar putea fi îndreptat împotriva Greciei. Doar după ce aceste modificări vor fi aprobate de Parlamentul macedonean, acordul va fi ratificat de Grecia.