Săptămâna trecută, la 24 septembrie, după o pauză de două săptămâni, BNR a reluat operaţiunile repo, inundând piaţa cu 6,5165 miliarde de lei.
Precum săptămâna trecută, operaţiunea repo de astăzi, repo reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei, era aşteptată de econonomişti.
„BNR a continuat astăzi şirul operaţiunilor repo săptămânale. Deşi numărul băncilor participante a rămas neschimbat la opt, suma solicitată a crescut astăzi la 9,7 miliarde lei, de la 6,5 miliarde lei, la începutul actualei perioade de deţinere a rezervelor, începută la 24 septembrie. Acest lucru sugerează o abordare prudentă a băncilor, dat fiind faptul că luna octombrie este o lună de vârf în ceea ce priveşte plăţile către bugetul de stat, ceea ce duce, de obicei, la o lichiditate interbancară mai scăzută”, se scrie într-o analiză semnată de economiştii UniCredit Bank, Anca Maria Negrescu şi Laurian Georgescu, care a fost transmisă luni.
Cei doi economiştii ai UniCredit subliniază că mesajul dat de ratele dobânzilor de pe piaţa monetară este similar, cu o mişcare ascendentă pe toţi indicii, dar o reacţie mai amplă pe termen scurt.
„Indicii ROBOR-ul overnight şi la o săptămână au fost cotaţi luni aproape de 2,69%, respectiv de 2,73%, cu până la 10 puncte procentuale de bază peste, respectiv cu 5 puncte procentuale peste nivelul din 24 septembrie. Influenţa pe restul indicilor a fost mai limitată, segmentul 1 lună – 12 luni crescând cu până la 3 puncte procentuale de bază, în aceeaşi perioadă”, se detaliază în analiza UniCredit Bank. Indicii ROBOR-ul la 3 luni şi 6 luni au fost luni cotaţi la 3,17%, respectiv 3,40%.
Săptămâna trecută, într-o analiză a ING Bank România, semnată de Ciprian Dascălu, economistul şef, şi de Valentin Tătaru, economist în cadrul băncii, se scria că era de aşteptat ca BNR să anunţe la 24 septembrie o licitaţie de repo repartizată integral, iar ratele pe termen scurt să fie la nivelul dobânzii cheie, de 2,50%, pentru perioada în care este făcută rezervă.
Într-adevăr, suma adjudecată atunci, ca şi acum, a fost cea oferită de Banca centrală, iar toate licitaţiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018 şi la o maturitate de 7 zile, astfel că valoarea celor şapte operaţiuni nu poate fi cumulată.
Anterioara operaţiune repo a fost la data de 10 septembrie, când instituţia a furnizat pieţei 914,2 milioane de lei. De asemenea, la data de 3 septembrie, BNR a făcut o operaţiune repo de aproape 9,47 miliarde de lei.
Banca centrală a mai făcut trei asemenea operaţiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum şi de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat şi şi-a adjudecat 12,6 miliarde de lei. În august, Banca centrală a României a reluat operaţiunile repo, după opt luni de pauză, pentru a tempera creşterea indicilor ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei şi care este stabilită zilnic, ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR, astfel încât să prevină situaţia din septembrie 2017.
Pe finalul fiecărei luni, lichiditatea din piaţa interbancară scade pe fondul faptului că băncile sunt obligate să-şi facă rezervele minime obligatorii, iar contribuabilii trebuie să-şi achite taxele şi impozitele, iar fenomenul se accentuează pe final de trimestru.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat, luni, la 3,17%, după creşterea de vineri, arată datele BNR. Cel mai recent, acest indice a mai fost aproape de acest nivelul la data de 5 septembrie, când a fost de 3,18%, iar, ulterior, a intrat pe un trend de scădere. Trendul s-a inversat începând de vineri 21 septembrie.
În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 3,40%, de la 3,39% vineri. Acesta n-a mai fost la 3,40% din data de 4 septembrie. Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a stagnat luni la 3,48%. De asemenea, acesta n-a mai atins acest nivel din data de 4 septembrie, dar atunci era pe o tendinţă de scădere. În plus, indicele ROBOR la 12 luni a rămas luni la nivelul de 3,53%. Acesta a mai atins un nivel apropiat la 4 septembrie, când a fost la 3,54%.
În octombrie 2017, banca centrală a reluat operaţiunile repo, după 26 luni de pauză, din cauza creşterii accelerate a indicelui ROBOR, care, de exemplu, la 3 luni a urcat de la 0,91% în 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul la 2,05%. În aceste condiţii, BNR a făcut opt operaţiuni repo în decurs de trei luni. A început cu una de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie, şi a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie – toate cu o maturitate la 7 zile şi la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.
În schimb, în prima parte a acestui an, BNR a atras lichiditate din piaţă, prin 14 licitaţii de depozite, realizate între 16 aprilie şi 30 iulie, începând cu una de 18,66 miliarde de lei şi încheind cu una de 25 de milioane de lei. Doar în prima parte a lunii iulie, banca centrală nu a realizat deloc operaţiuni.
