Cotidianul Liberation, a carui angajata este Florence Aubenas, a consacrat ieri 20 de pagini rapirii jurnalistei franceze si a ghidului ei, Hussein Hanoun. Liberation a publicat propriul „film al rapirii”, numit insa „Caiet de bord” al celor 157 de zile de captivitate, realizat de echipa ziarului parizian.
Filmul scoate in evidenta rolul pe care l-a jucat un personaj ce pare sa fi fost implicat si in negocierile cu autoritatile romane. Este vorba de o persoana care a primit porecla „Imprecatorul” din cauza urletelor, amenintarilor si limbajului injurios pe care le folosea in contactele cu partea franceza. Mentionam ca in conferinta de presa de pe 6 iunie presedintele Traian Basescu a evocat, la randul sau, un limbaj deosebit de dur, menit sa intimideze, al persoanei de contact. Prima „intrare” in caiet a acestuia se consemneaza pe data de 24 martie, cand un franco-tunisian numit de cei de la Liberation K, anunta ziarul ca a fost contactat de unul dintre rapitori, ce va fi numit ulterior Imprecatorul, care ii anunta ca Florence a pierdut 13 kilograme si ca este bolnava si demoralizata, mai ales dupa eliberarea Giulianei Sgrena. El pretinde sa devina „cat mai repede” singurul interlocutor, solicita o rascumparare exorbitanta in termen de opt zile si cel care va recupera „papusa” din Bagdad va fi K.
Chirac face legatura cu romanii
Iata intrarea datata 21 mai: Jacques Chirac primeste familia Aubenas la Elysee pentru o intrevedere secreta si ii dezvaluie ca francezii cred ca Florence este detinuta impreuna cu ostaticii romani. El le da asigurari asupra amplorii eforturilor intreprinse si isi exprima satisfactia fata de „cooperarea cu serviciile straine” si apreciaza situatia drept „atipica”.
Amenintari cu atentate la Bucuresti?
A doua zi, pe 22 mai, cei trei romani sunt eliberati. In timpul noptii, familia Aubenas si cotidianul Liberation sunt informati ca cei trei romani au dezvaluit faptul ca au fost detinuti impreuna cu Florence si Hussein pe toata perioada celor 50 de zile de captivitate si ca cei doi au ramas inchisi in acelasi loc, in subsolul unei ferme situate undeva la nord de Bagdad. Informatia trebuie tinuta intr-un secret absolut, cei trei romani afirmand ca rapitorii i-au avertizat ca este in joc viata lui Florence si a lui Hussein, dar si a romanilor, amenintati cu atentate la Bucuresti si la Bagdad. In procesul de debriefing al celor trei romani, acestia descriu conditiile de detentie, mult mai grele decat cele in care au fost tinuti Christian Chesnot si Georges Malbrunot. Ei confirma ca Florence este in stare buna, dar ca este marcata fizic. Ea a fost obligata de Imprecator sa filmeze mai mult de sase casete video. Unul dintre ostaticii romani contacteaza direct familia Aubenas, pe care o asigura ca „Florence este bine”.
30 de milioane de dolari, pretul romanilor?
Citam din nou din Caietul de bord: „Autoritatile franceze dezvaluie ziarului Liberation si familiei ca Imprecator este amestecat in eliberarea romanilor si ca legatura dintre afacerea Florence si afacerea romaneasca a aparut la inceputul lunii mai. Ele sustin ca nu au explicatii despre diferentele de tratament dintre afacerea romanilor (mai multe inregistrari video puse in scena pentru a cere retragerea trupelor romane din Irak, arme si 30 de milioane de dolari, eliberare atat de rapida) si afacerea lui Florence si Hussein”.
Totodata, autoritatile franceze estimeaza ca, odata expusi, rapitorii ar putea fi dornici sa incheie totul cat mai repede posibil si ca, in sfarsit, s-a deschis „o fereastra de oportunitate” pentru negocierea eliberarii lui Florence si Hussein. „Trebuie actionat repede, dar fara deraieri” in aceasta perioada „nevralgica”, avertizeaza autoritatile, care insista asupra necesitatii de a inabusi zvonurile ce ar putea zadarnici totul, zvonuri pe care scaparile inevitabile (atat ale Bucurestiului, cat si ale Parisului) le vor exacerba. Urmeaza doua saptamani contra cronometru, in care Imprecator ii acuza pe francezi de tradare, iar Parisul decide sa foloseasca mai intens „canalul religios”. Mai multi lideri musulmani din Europa si Arabia Saudita fac apel la eliberarea celor doi, care se produce pe 11 iunie.
Filiera siriana
Cotidianul Le Figaro se intreba ieri daca Siria a jucat sau nu un rol in rapirea jurnalistei franceze Florence Aubenas. Le Figaro aminteste ca in anii '80 regimul lui Hafez al Assad a fost implicat in rapirea mai multor cetateni occidentali si a fost suspectat de uciderea a 58 de parasutisti francezi intr-un atentat cu masina capcana in octombrie 1983, in Liban. Le Figaro se intreaba daca nu cumva rapirea lui Florence Aubenas nu reprezinta o revenire a Damascului la practicile anilor '80, in conditiile in care Franta s-a alaturat Statelor Unite in eforturile de a determina Siria sa se retraga din Liban.
Le Figaro observa, de asemenea, rolul pe care l-a jucat sirianul Omar Hayssam in rapirea celor trei jurnalisti romani, desi admite ca din aceasta afacere nu se poate trage o concluzie imediata. Cotidianul francez aminteste si zvonurile care circula cu insistenta la Paris ca in ultimele 15 zile mai multi responsabili sirieni de rang inalt, inclusiv membri ai familiei presedintelui Bashar al Assad, au vizitat in mod discret capitala franceza.
Rascumparare? Nu vom sti niciodata
Desi purtatorul de cuvant al guvernului francez, Jean-Francois Cope, a declarat ca „nu a fost platita nici o rascumparare” in schimbul celor doi, presa franceza de ieri era sceptica. „Bunul simt spune ca nu exista eliberare fara contrapartida”, afirma Liberation, dar „adevarul este ca, in afara de presedintele Republicii si de cativa dintre colaboratorii sai, nimeni nu stie si nici nu va sti vreodata cu certitudine care au fost termenii schimbului ce i-a redat libertatea lui Florence”. Pe de alta parte, Le Figaro evoca, in afara de bani, si alte modalitati de rascumparare: o dimensiune politica, de exemplu libertate de circulatie garantata pentru unii dintre liderii apropiati rapitorilor, eliberarea unor prizonieri, livrarea de arme, vize, furnizarea de materiale electronice de comunicare sau deblocarea unor fonduri din bancile occidentale.
Mai sunt si altii!
Ministrul de externe francez, Phillippe Douste-Blazy, a refuzat ieri sa dea cel mai mic detaliu asupra rapitorilor, motivand ca „mai exista ostatici in locul in care au fost detinuti Florence si Hussein” si ca, „din respect pentru securitatea acestor persoane, exista lucruri care nu pot fi spuse”. Douste-Blazy si-a declinat competenta sustinand ca „astazi nu este momentul si nici nu sunt eu acela care sa deschida acest dosar in toata transparenta”.
