Dupa cum am constatat, nu numai publicul larg nu are habar de existenta unei nepoate a lui Constantin Brancusi, dar nici multi dintre cei care se considera „brancusologi”. Iar unii, care totusi o cunosc, o ignora, fiindca amintirile si punctele de vedere ale dnei Maria Patrascu-Brancusi ii deranjeaza. Asa ca nepoata sculptorului nu a intrat pana acum nici in atentia specialistilor, nici in aceea a presei. Bunica ei materna a fost sora cu Constantin Brancusi. Iata ca a venit vremea sa-si expuna opiniile asupra vietii si operei ilustrului sau inaintas.
Amintirile si sugestiile dnei Maria Patrascu-Brancusi
„Incep cu o mare durere, aceea ca trupul lui Constantin Brancusi nu se afla inca in tara lui natala, asa cum a dorit in ultima lui spovedanie catre episcopul roman ortodox din Paris. Da, e adevarat ca spovedania nu se destainuieste publicului, dar, avand in vedere genialitatea marturisitorului, episcopul s-a adresat superiorilor sai ierarhici si a obtinut aprobarea de a o face publica. In acea ultima spovedanie Brancusi isi exprima clar dorinta de a fi inmormantat la Hobita, langa mama sa. Textul spovedaniei se pastreaza in arhivele Patriarhiei Ortodoxe Romane. Fundatia „Familia Brancusi” a inceput deja demersurile necesare pentru aducerea trupului marelui artist in tara.
„Pe noi, cei din familia lui, nu ne-au lasat autoritatile comuniste sa-l vizitam dupa 1947. Ne-au spus ca sa vina el in tara. Nici la inmormantarea lui n-a putut ajunge vreo ruda din Romania.”
Doamna Maria Patrascu-Brancusi avertizeaza asupra unei noi interventii asupra Complexului Brancusi de la Tg. Jiu: „Nu sunt de acord cu treptele care s-au facut la poalele "Mesei Tacerii", care nu au existat pe vremea lui Brancusi, si el nici nu le-a inclus vreodata in proiectele privind Calea Eroilor din Targu Jiu. Cum de isi permit unii sa intervina asupra operei unui geniu?”.
Dna Maria Patrascu-Brancusi este ea insasi pictorita si sculptorita, ultima specialitate fiindu-i recomandata de Milita Patrascu, eleva marelui sculptor. Pastreaza opere ale ilustrului stramos, care, slava Domnului, sunt bine pazite, si de grilaje de fier, si de doi caini vrednici, intre care unul este din rasa Rotweiller.
Centrul „Brancusi”, impotriva treptelor
Dr. ing. Sorin Lory Buliga este seful Centrului de Cultura si Arta „Constantin Brancusi”, cu sediul la Targu Jiu, ce apartine primariei locale. L-am mai citat si altadata. La ultima noastra vizita in resedinta judetului Gorj, domnia sa si-a reinnoit argumentele impotriva pavimentului din parcuri si a treptelor de la „Masa Tacerii”, pe care de altfel le-a mai facut publice in cursul acestui an in publicatia lunara „Curierul Primariei”, care apare la Targu Jiu: „Este posibil ca prima masa sa fi fost amplasata langa malul Jiului, intr-o zona neamenajata. Intr-o nota oficiala se specifica un transport de lespezi de piatra de calcar "pentru pavaje si trepte la platforma de langa digul Jiului". Aceste trepte nu s-au realizat – dupa cum nu s-au realizat nici cele ce trebuiau sa urce spre Coloana -, insa ramane ideea amenajarii platformei la aceasta data, operatiune care s-a incheiat in noiembrie 1937”.
Dl Sorin Lory Buliga a protestat chiar in timpul efectuarii treptelor, dar nu a fost ascultat.
Primaria Municipiului Targu Jiu, al carei functionar este de fapt, nu a luat nici o atitudine, timorata de „prestigiul” ministrului Culturii si Cultelor de atunci, Razvan Theodorescu. Astazi institutia respectiva este cu totul impotriva treptelor si refuza sa semneze receptia acestora si a pavimentului din parcurile care adapostesc „Masa Tacerii”, „Poarta Sarutului” si „Coloana Infinita”.
Se pare ca metodele occidentale nu prind la noi
Negasindu-l pe dl primar, am consemnat punctul de vedere al purtatorului de cuvant al Primariei Targu Jiu, care este si sef al relatiilor cu publicul, dl Constantin Cretan: „Primaria nu a fost de acord cu acele trepte care duc la "Masa Tacerii", inexistente in proiectele lui Brancusi, si dl primar nu va semna de primire. Firma care le-a facut vrea sa faca unele si la "Coloana Infinitului", ceea ce intrece orice masura. Bineinteles ca primaria nu va da nici un aviz in acest sens”.
Ca problema sa fie rezolvata cu totul, l-am abordat si pe dl Iulian Camoi, consilier pe probleme de monumente istorice la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural a Judetului Gorj, care este foarte convins ca „treptele nu au fost niciodata prevazute nici la „Masa Tacerii”, nici la „Coloana Infinitului”.
Tot dl Camoi, care monitorizeaza benevol pavimentul parcurilor brancusiene de cand a fost instalat, spune: „Primaria, care altfel se tine batoasa si nu vrea sa semneze receptia pavimentului, nu-si exercita atributiile prevazute de firma restauratoare, nefacand niciodata biocidari, implicit controale nedistructive, desi are cartea cu instructiuni”.
Am prezentat, nu demult, punctul de vedere al firmei care a efectuat pavimentul parcurilor si treptele. Intre timp, pe alei au aparut santuri adanci, care nu mai au nici o legatura cu un parc frumos. E timpul sa se pronunte specialistii!
