Nivelul de încredere al populației în organizațiile neguvernamentale din România se menține în jurul a 50%, potrivit Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
Cu toate acestea, proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” în ONG-uri s-a dublat între 2016 și 2025, de la 14% la 27%, semnalând o intensificare a scepticismului în rândul anumitor segmente sociale, într-un context marcat de crize succesive și polarizare accentuată.
Ionuț Sibian, Director Executiv al FDSC, subliniază: „O majoritate semnificativă dintre români consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri, ceea ce confirmă rolul lor esențial. În același timp, este încă mult de lucru pentru ca impactul ONG-urilor să fie resimțit mai larg și mai direct în viața oamenilor.”
ONG-urile, instituții cu încredere mai ridicată decât politicienii
Conform studiului, organizațiile neguvernamentale sunt mai apreciate decât alte forme de asociere sau reprezentare publică, cu un nivel de încredere de 49%, față de 36% pentru sindicate și 19% pentru partidele politice.
Biserica rămâne însă instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere, 81%.
Nivelul de încredere este mai ridicat în rândul femeilor, tinerilor între 18 și 44 de ani, persoanelor cu studii superioare, locuitorilor din orașe mari și celor din regiunea Moldova.
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani au o încredere de 57% în ONG-uri, comparativ cu 36% pentru populația de peste 60 de ani.
Rol esențial, impact limitat la nivel individual
Studiul arată că 63% dintre respondenți cred că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări, iar 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ele.
Totuși, aproape două treimi dintre români afirmă că organizațiile neguvernamentale nu au influență directă asupra propriei lor vieți, deși aproape jumătate recunosc impactul pozitiv asupra beneficiarilor direcți ai serviciilor oferite.
„ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democrație și interacțiunea cu ele a crescut, dar o mare parte din populație nu simte un impact direct în viața de zi cu zi”, explică Mircea Kivu, coordonator al BOSC 2025.
Interacțiune frecventă, implicare selectivă
Două treimi dintre români (66%) au interacționat într-o formă sau alta cu un ONG, cel mai frecvent prin expunerea la materiale informative (55%).
Proporția celor care au făcut donații a crescut la 29%, cu o participare mai mare în rândul tinerilor, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din orașe mari.
Totodată, 42% dintre români cunosc mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri, iar 18% dintre aceștia au folosit acest instrument în 2025.
Forme diverse de implicare civică
Implicarea civică rămâne selectivă: doar 12% dintre adulți fac parte dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizații. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc și organizațiile religioase.
Donațiile reprezintă forma principală de implicare, în timp ce participarea la proteste, voluntariat sau susținerea presei independente este concentrată în special în rândul tinerilor urbani cu studii superioare.
Sprijinul pentru presa independentă s-a dublat față de 2023, iar 4% dintre români au donat pentru publicații tip ziar, revistă sau online în ultimul an.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
