Atractive şi de viitor altădată, multe facultăţi sunt acum „fabrici de şomeri”. În întreaga lume, absolvenţii facultăților de Antropologie, Filosofie, Geografie, Sociologie sau Marketing îşi găsesc tot mai greu un loc de muncă în domeniu. Debusolaţi de puţinele posibilităţi de angajare, peste 40% dintre studenţii români abandonează facultatea, iar mulţi dintre cei care o finalizează sunt nevoiţi să se reprofileze profesional, transmite Antena 3 CNN.
Talentat la desen, dar preocupat de viitorul lui, Alexandru a fost pus în situaţia de a alege între pasiune şi stabilitate financiară.
„Am vrut aşa de pasiune la Facultatea de Desen, la Arte Plastice, dar n-ai loc de muncă acolo. Așa că m-am băgat pe inginerie la Construcții, unde se primesc oferte de muncă și din anul trei, iar după absolvire e aproape garantat să fii angajat la o companie de inginerie”, a spus Alexandru.
Fabrici de șomeri
Nu acelaşi lucru se poate spune despre alte facultăţi.
Potrivit unui studiu realizat la nivel mondial, cea mai ridicată rată a şomajului este în rândul absolvenţilor de antropologie, fizică, design grafic, chimie sau sociologie.
Domeniile cu cea mai mare rată a șomajului:
Antropologie: 9,4%
Fizică: 7,8%
Inginerie Informatică: 7,5%
Artă comercială şi Design grafic: 7,2%
Sociologie: 6,7%
Chimie: 6,1%
Management: 5,6%
Relaţii internaţionale: 4,9%
SURSA: Visual Capitalist
În România, foarte greu se angajează absolvenţii de Filosofie, Geografie sau Contabilitate. De exemplu, anual 10.000 de studenţi termină Contabilitatea, însă doar 10% lucrează în domeniu.
„Majoritatea cunoștintelor mele încă sunt în facultate, dar ştiu persoane care au tot depus la diverse firme și nu au reușit nici până în prezent. În mare parte, marketingul e cu puține şanse de reușită”, a spus o studentă.
„Am prieteni care au fost la diverse facultăți, dar lucrează în cu totul alt domeniu”, a explicat un alt student.
Care sunt acele facultăți de viitor
Sunt însă şi facultăţi unde 80-90% dintre absolvenţi se angajează imediat, precum cei de la Medicină sau Drept.
„Profesiile juridice vor rămâne atât prestigioase, cât şi benefice economic pentru cei care le practică”, a spus decanul Facultății de Drept din București, dr. Răzvan Dincă.
Şi absolvenţii de Construcţii sau cei ai Politehnicii sunt solicitaţi pe piaţa muncii.
„Dincolo de ei, tot ceea ce ţine de zona de digitalizare și competențe în inteligența artificială. Acesta sunt zonele în care încă nu sunt suficienți specialiști”, a explicat Ana Călugăru, reprezentanta unei platforme de joburi online.
În România, nici măcar un sfert dintre tineri nu au absolvit o facultate, iar peste 40% dintre studenţi renunţă de teamă că n-au făcut alegerea bună.
„Cunoștințele sunt mai importante decât viitoarea profesie. Ca sociolog, antropolog sau filosof poți lucra în foarte multe domenii ulterior: comunicare, marketing, relații sociale. Utilitatea nu înseamnă neapărat un loc de muncă, ci un set de cunoștințe pe care le acumulezi într-un domeniu anume și care îți vor folosi în orice alt domeniu”, a explicat sociologul Ciprian Necula.
În viitorul apropiat, mulţi angajaţi vor fi nevoiţi să se reprofileze profesional pentru că multe meserii vor dispărea.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
