Investitorii par să fi reacționat pozitiv la rezultatul scrutinului prezidențial, în urma căruia Nicușor Dan a fost desemnat câștigător
Moneda națională a avut un debut puternic în ședința de luni, marcând o apreciere notabilă față de euro. Investitorii par să fi reacționat pozitiv la rezultatul scrutinului prezidențial, în urma căruia Nicușor Dan a fost desemnat câștigător. Cursul euro a deschis în scădere cu aproape 7 bani, la 5,037 lei/euro, comparativ cu nivelul de vineri de 5,1033 lei, anunțat de BNR. Această evoluție indică o revenire a încrederii în stabilitatea politică și financiară a României.
Pe lângă întărirea leului, și piața obligațiunilor de stat a oferit semnale pozitive. Randamentele titlurilor pe termen scurt au coborât semnificativ, cu reduceri de până la 70 de puncte de bază. Chiar și titlurile cu maturitate lungă, precum cele pe 10 ani, au consemnat corecții, deși mai moderate, circa 27 puncte de bază, până la un randament de 7,53%, potrivit datelor Bloomberg, scrie profit.ro. Acesta este un nivel care readuce costurile de finanțare ale statului, la valorile anterioare primului tur de scrutin.
În ultimele săptămâni, instabilitatea politică generată de demisia premierului Marcel Ciolacu și incertitudinea privind formarea noului Guvern, au afectat semnificativ piețele. Leul s-a depreciat, iar dobânzile la care statul se împrumuta au crescut alarmant. Victoria lui Nicușor Dan este percepută de mediul investițional drept un factor de stabilitate, care ar putea debloca rapid negocierile pentru formarea unui nou Executiv. Această așteptare pare să fi stimulat redresarea rapidă a pieței valutare și a celei de capital.
Totuși, misiunea noului președinte și a viitorului Guvern este una dificilă. România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, angajat deja în fața Comisiei Europene. Cu un deficit bugetar record de 9,3% din PIB în 2024 (după standardele ESA), țara este sub presiune să reducă urgent cheltuielile și să crească veniturile bugetare. Ordonanța „trenuleț” de la finalul anului trecut a încercat o corecție prin înghețarea salariilor și pensiilor, tăierea unor facilități fiscale și impunerea unor taxe suplimentare.
Cu toate acestea, impactul bugetar al acestor măsuri este modest: aproximativ 7 miliarde de lei, față de ținta de 25 de miliarde (circa 1,3% din PIB) pentru primele nouă luni din 2025, conform angajamentelor asumate prin planul fiscal multianual.
Conform unor informații obținute pe surse, execuția bugetară pe primele patru luni ale anului indică o deteriorare față de perioada similară din 2024, ceea ce semnalează că măsurile luate nu au fost suficiente pentru a tempera dezechilibrul.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
