"Strategia este aceeaşi ca întotdeauna: să joc agresiv şi să mă mişc bine", spune Simona.
Declaraţia ei mi-a adus aminte de ce-a zis Federer odată, când a fost întrebat despre strategia pe care o adoptă în timpul meciurilor: "Tenisul nu e fizică atomică. Trebuie să pui mingea în colţuri, atât". Simplu, nu? Da, Simona Halep reuşeşte să pună mingea în colţuri pentru că joacă agresiv şi se mişcă bine. Dar jucatul agresiv şi mişcatul bine nu sunt floare la ureche: "Planul e simplu, execuţia e grea", ne reaminteşte Rafael Nadal.
Simona are în posesie două daruri naturale nepreţuite atunci când joci tenis: agilitate şi timing excelent al loviturilor. Chestiile astea nu i le poate lua nimeni şi, ca toţi marii jucători, le va avea şi când va juca demonstrative la 60 de ani. Însă ce mi se pare decisiv pentru victoriile pe care le obţine este felul în care foloseşte aceste daruri în construcţia schimburilor.
Simona caută în mod activ să termine punctul încă de la primele mingi. Felul în care gestionează schimbul mi se pare exemplar: ea nu joacă pentru a ţine mingea în joc sau ca să câştige timp pentru că nu ştie cum să încheie. Cu fiecare lovitură, Simona încearcă să atace liniile pentru a-şi scoate adversara din poziţie şi pentru a putea să se mişte în faţă, de unde să dea lovitura decisivă. Tactic, Simona are o mentalitate de "closer" care este marca jucătorilor mari.
Ce-i permite Simonei să atace liniile, chiar dacă este în spate?
