Cincinnati e un maraton de meciuri promițătoare și nu-s puține cele care chiar se ridică la nivelul așteptărilor. E farmecul unui Masters, unde tabloul comprimat și încărcat de nume grele dă naștere unor matchup-uri de top încă din primele tururi. Iar totul se întâmplă fantastic de repede, Toronto nici nu s-a terminat bine și deja vorbim despre sferturile de la Cincinnati.
Punctul comun al celor două turnee Masters e că la niciunul dintre ele Novak Djokovic n-a ajuns în ultimii opt. Când Rafa a anunțat că nu-și apără titlurile la cele două competiții, decizia spaniolului l-a propulsat instant pe Nole în postura de mare favorit al celor două, iar lupta pentru primul loc la sfârșitul anului părea să fie încheiată prematur. Fast forward două săptămâni mai târziu și Novak, acum o lună jucătorul momentului, trebuie să explice la conferințe de ce jocul său brusc nu mai funcționează, exact când s-a intrat pe suprafața sa preferată.
La Toronto, drumul său s-a oprit neașteptat de repede, în același tur ca și la Toronto. Anunțat de evoluția slabă din meciul cu Gilles Simon, eșecul lui Nole a venit în fața lui Tommy Robredo: 7-6, 7-5, iar Career Golden Masters mai trebuie să aștepte.
“E mai mult decât evident că nu joc nici pe departe ce ar trebui să joc”, a comentat Novak, care intră în US Open cu doar patru meciuri pe hard în picioare, niciunul dintre ele convingător. Dar însuși traseul acestui sezon e o indicație că nimic nu e pierdut pentru sârb. Djokovic a ratat turnee atunci când era așteptat să le câștige (AO, RG, dubla Toronto – Cincy) și a performat masiv atunci când au început să apară întrebări (dubla IW – Miami, Wimbledon). Și, cu toate că US Open arată acum ca un turneu deschis pentru oricine, Novak are destul timp să-și regăsească jocul pentru un Slam la care are o tradiție favorabilă.
