Fostul deputat Sebastian Ghiță a fost achitat în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi mituit pe fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) își susțin soluția de achitare, motivând că procurorii DNA nu au adus probe și declarații suficiente pentru condamnarea lui Sebastian Ghiță. În acest dosar, fostul deputat a fost acuzat de anchetatori că i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădes-cu, pentru ca acesta din urmă să finanţeze o asociaţie sportivă susţinută de Ghiţă.
„Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale”, se arată în motivarea judecătorilor.
Magistrații susțin că, deși s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, îndoiala persistă în ceea ce privește vinovăția lui Sebastian Ghiță. Astfel, “îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat”, argumentează judecătorii Curții Supreme. Care, ulterior, subliniază: “Hotărârile de condamnare, de renun-ţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi”.
Acuzații paradoxale
Potrivit motivării, probele strânse de procurori nu sunt suficiente pentru a trage concluzia că Sebastian Ghiţă este persoana care i-a promis, oferit sau transferat mită lui Iulian Bădescu. Totodată, documentul menţionat mai prevede faptul că, în mod paradoxal, lui Sebastian Ghiţă i se impută participarea la darea de mită, deşi el ar fi acţionat prin interpuşi, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este susţinut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezintă obiectul mitei se află în continuare în proprietatea firmei. „Înalta Curte constată că lipseşte situaţia premisă a infracţiunii de dare de mită, în sensul că finanţarea nerambursabilă a asociaţiilor sportive nu intră, nici măcar parţial, în sfera atribuţiilor de serviciu ale primarului munici-piului Ploieşti, respectiv ale inculpatului Bădescu”, mai arată magistrații.
Fostul deputat a fost achitat de ÎCCJ și pentru celelalte acuzații formulate de procurorii DNA în acest dosar, respectiv instigare la abuz în serviciu și spălare de bani. Sebastian Ghiță se ascunde în continuare în Serbia
