NATO trebuie să-şi declare angajamentul faţă de sistemul de apărare antirachetă şi să recunoască faptul că are probleme cu Rusia, mai ales cu rachetele acesteia, a afirmat sâmbătă profesorul american Thomas Karako, director al Programului Internaţional de Securitate, în cadrul celei de-a 63-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, găzduită de Palatul Parlamentului.
Într-o prezentare făcută în Comisia pentru apărare şi securitate a Adunării Parlamentare a NATO, profesorul Karako a estimat că atitudinea Rusiei în relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică este una ''duplicitară'' şi că, în acest context, statele aliate nu trebuie să se lase ''păcălite'' de Moscova.
Potrivit lui Karako, în urmă cu trei ani, Rusia avea 64 de incerceptoare strategice în jurul Moscovei, mai multe cu 20 decât cele ale Statelor Unite, iar această realitate face şi mai evidentă necesitatea absolută a interoperabilităţii (echipamentelor) balistice în toate statele membre ale NATO. ''Este esenţial ca toate statele membre să conlucreze pentru sistemul de apărare balistic, dar şi pentru sistemul integrat de apărare aeriană'', a spus Karako.
El a adăugat că, în contextul recentelor evoluţii din Coreea de Nord, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să evite acţiuni care nu sunt productive. Thomas Karako a accentuat că sistemul de apărare antirachetă al NATO trebuie să fie îmbunătăţit constant, astfel încât să se manifeste mai pregnant şi rolul de descurajare jucat de acest sistem.
La finalul prezentării, Comisia pentru apărare şi securitate a AP NATO a adoptat raportul privind apărarea antirachetă, balistică şi NATO, elaborat de senatorul canadian Joseph A. Day. Acesta a subliniat că proliferarea rachetelor balistice în apropierea teritoriului ţărilor aliate constituie o ameninţare reală.
''Sistemul de apărare antirachetă avansează în baza angajamentelor guvernelor, iar în ultimii ani Alianţa a avut o contribuţie semnificativă la acest sistem'', a spus raportorul.
