Cele trei Programe de Interes Național (PIN-uri) care propuneau măsuri pentru combaterea violenței contra femeilor, pe care România ar fi trebuit să le implementeze după ratificarea Convenției de la Instanbul, au rămas în așteptare, după ce Ministerul Finanțelor Publice a dat aviz negativ propunerilor, pe motiv că nu sunt suficienți bani la buget.
În vreme ce ANES, agenția care a elaborat programele, ne-a comunicat că proiectul va fi revizuit și repus în discuție în 2017, ONG-urile pentru drepturile femeilor s-au declarat revoltate și au atras atenția că mii de femei mor în România din cauza bătăilor încasate acasă – numai în ultimii doi ani, peste 300 de femei au decedat din cauza violenței domestice. Și activista pentru drepturile femeilor Oana Băluță a atras atenția că viața oamenilor ar trebui să fie mai presus de cifre, iar ”Guvernul Cioloș a eșuat în zona protejării drepturilor femeilor și a vieții lor”.
La sfârșitul lunii noiembrie, Ministerul Finanțelor Publice a comunicat Ministerului Muncii că ”aplicarea programelor cu interes național propuse conduce la depășirea estimărilor de cheltuielilor prevăzute pentru anii 2017-2019 pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Vă comunicăm, avizul nostru negativ la cele trei proiecte de hotărâri ale Guvernului. (…) Ținând seama de faptul că pentru anul 2017 se propune alocarea sumei de 62.150 mii lei pentru promovarea celor trei proiecte de acte normative, este necesar să se prezinte măsurile adoptate și/sau ce vor fi adoptate de Ministerul Muncii, pentru a se încada în estimările de cheltuieli pe anul 2017”. (Consultați răspunsul Ministerului Finanțelor în galeria foto)
ANES anunță că a identificat și alte surse de finanțare, în afara alocării bugetare
În replică, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați (ANES) ne-a transmis că PIN-urile vor fi revizuite și depuse din nou la Ministerul Finanțelor, precum și că a identificat și alte surse de finanțare care pot fi folosite pentru implementarea măsurilor în sprijinilor femeilor abuzate.
Astfel, Ana-Maria Gheorghiu, șefa de cabinet a directoarei ANES, Andra Croitoru, ne-a declarat că avizul negativ ”nu exprimă lipsa de aganjament pentru a oferi sprijinul atât de necesar victimelor violenței domestice, ci doar exprimă constrângerile bugetare cu care se confruntă acest domeniu”.
Ana-Maria Gheorghiu a mai precizat, pentru RL, că proiectul de hotărâre privind cele trei programe va fi revizuit de către ANES și va fi repus în discuție în cursul anului 2017 atât la Ministerul Muncii, cât și la Ministerul Finanțelor Publice. Reprezentanta ANES a mai menționat și că a identificat și alte surse de finanțare nerambursabilă – fonduri structurale și mecanismul financiar norvegian – pentru acoperirea cheltuielilor pentru înființarea unor servicii pentru victimele violenței în familie.
Oana Băluță: Viața oamenilor ar trebui să fie mai presus de cifre
Profesoara universitară din cadrul Universității București și activista pentru drepturile femeilor Oana Băluță a declarat, pentru RL, că, ”prin acest aviz negativ transmis de Ministerul Finanțelor Publice, dar și prin lentoarea cu care a fost asumat întregul domeniu al prevenirii și combaterii violenței în familie, Guvernul Cioloș a eșuat în zona protejării drepturilor femeilor și a vieții lor”.
”Viața oamenilor ar trebui să fie mai presus de cifre. Când violența asupra femeilor este un fenomen endemic, iar numărul deceselor este în creștere, când sunt județe în România și sectoare în București unde nu există un singur adăpost pentru victime, te gândești de câteva ori dacă dai un aviz negativ unor Programe de Interes Național în domeniul violenței în familie și egalității de șanse care estimează că vor reduce cu 10% numărul de femei decedate în urma violenței în familie. Am citit de două ori răspunsul formulat de Ministerul Finanțelor Publice, este inacceptabil pentru orice guvernare decentă care se face în favoarea intereselor cetățenilor să comunici că se vor depăși estimările de cheltuieli pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) în condițiile în care aceste Programe urmăresc reducerea deceselor în rândul femeilor care sunt victime ale violenței”, a explicat Oana Băluță.
Profesoara universitară a mai amintit că, de-a lungul anului 2016, ONG-urile au trimis mai multe scrisori către Guvern, în care au atras atenția că s-au depășit termenele asumate de Guvern. ”În ianuarie 2017 putem spune mai mult, respectiv că drepturile femeilor sunt o marotă discursivă, lipsită de politici substanțiale pentru un Guvern de tehnocrați, după cum la fel a fost și pentru Guvernele politice anterioare”, a conchis Oana Băluță.
ONG-uri: Este revoltător că nu s-au găsit bani pentru servicii în domeniul combaterii violenței
Cele 24 de organizații non-guvernamentale din cadrul Rețelei pentru prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (VIF) s-au declarat îngrijorate și nemulțumite de neaprobarea programelor, atrăgând atenția că mii de femei mor anual din cauza violenței domestice, iar autoritățile nu au găsit trei milioane de euro pentru a începe ”să vorbim și în România despre infrastructură de servicii funcțională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie”.
”Violența este un fenomen în urma căruia mor anual sute de femei, iar mii de femei necesită îngrijiri medicale și consilieri psihologice. Cele mai multe nu primesc nici un sprijin din partea autorităților pentru a se proteja, a se informa, a găsi adăpost și a cere dreptate în justiție. Considerăm revoltător faptul că nu s-au găsit cele aproximativ 3 milioane de euro de la bugetul de Stat, pentru anul 2017, pentru extinderea infrastructurii de servicii locale destinate prevenirii și combaterii violenței în familie”, a atras atenția Rețeaua VIF, într-un comunicat remis RL.
Citește și: România barbară: Aproape 1.000 de femei, omorâte în bătaie de soții lor. Ce măsuri pregătește statul
Cele trei programe de interes național (PIN-uri) și-au propus înființarea de centre pentru victime și agresori în toate județele țării, dar și reducerea cu 10% a numărului deceselor femeilor în urma violenței în familie. Astfel, ele prevedeau înființarea/consolidarea a 42 de centre de asistență pentru agresori, a 42 de centre de consiliere și a 16 centre în regim de urgență/recuperare pentru victimele violenței domestice. În plus, autoritățile își doresc creșterea cu 20 la sută a numărului de femei aflate în funcții de conducere și decizie, precum și creșterea numărului de femei care participă la procesul decizional. Măsurile prevăzute în PIN-uri urmau să fie implementate între 2017 și 2019 și ar fi trebuit să fie finanțate de la bugetul de stat, circa 48.200.000 de lei.
De la 1 septembrie, a intrat în vigoare Convenția de la Instanbul, pe care România a ratificat-o prin lege. Directoarea ANES, Andra Croitoru, ne declara, atunci, că printre principalele schimbări pe care România ar trebui să le facă pentru armonizarea Convenției cu legislația națională, se numără măsuri contra agresorilor – respectiv dacă o femeie depune o plângere, nu și-o va mai putea retrage, iar agresorii care încalcă ordinele de protecție vor fi anchetați penal, nu vor fi doar amendați, așa cum se întâmplă în prezent. Totodată, ar trebui modificate și Codul Penal și de Procedură Penală, pentru a introduce ca infracțiuni mutilarea genitală, căsătoria forțată, crimele de onoare, prevăzute de Convenția de la Instanbul.
