Comisarul-şef de poliţie Iuliana Stănel face parte, din 2006, din echipa Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul Expertize Fizico – Chimice. Experta criminalistă, cu brevet din anul 2005, a povestit, într-un interviu acordat României libere, ce înseamnă să lucrezi în chimia judiciară, cum a reușit să găsească criminali și hoți pe baza câtorva urme.
România Liberă: Cum s-a născut această pasiune pentru chimie, pentru criminalistică?
Iuliana Stănel: Pasiunea pentru chimie s-a născut în clasa a şaptea, când am învăţat primele noţiuni. Am urmat Liceul Industrial de Chimie din Bucureşti, apoi Facultatea de Tehnologie Chimică – specialitatea Chimie Organică din cadrul Universității Politehnice Bucureşti. După absolvire și până în 1993 când am intrat în echipa Poliției Române, am acumulat aproape 10 ani de experiență lucrând în laboratoare de cercetare civile.
R.L: Ce înseamnă de fapt munca de inginer chimist? Ce este chimia judiciară?
I.S.: Chimia judiciară nu este un domeniu accesibil oricui. Pentru a putea efectua analize fizico-chimice nu este sufient să fii absolvent al unei facultăţi de chimie. Pregătirea este continuă, deoarece este nevoie de actualizarea metodelor de analiză, mereu în concordanţă cu echipamentele noi, mai performante. În general, executarea expertizelor şi constatărilor criminalistice fizico – chimice se bazează pe compararea caracteristicilor probelor în litigiu cu cele ale probelor de comparaţie. După primul contact cu acestea, o mare importanţă o au deciziile în abordarea paşilor de urmat pentru valorificarea la maximum a proprietăţilor fizico – chimice, ţinând cont de metodele şi echipamentele analitice existente.
De-a lungul anilor, am constatat că personalitatea mea a fost în rezonanţă cu respectarea unor principii şi reguli referitoare la normele de comportament stipulate în Codul de conduită al experţilor, specialiştilor şi tehnicienilor criminalişti din Poliţia Română, necesare executării expertizelor şi constatărilor criminalistice, şi anume: onestitate, integritate şi imparţialitate.
R.L: Ce cazuri s-au rezolvat pe baza cercetărilor dumneavoastră?
I.S.: Am lucrat în diverse cauze penale, precum omoruri, accidente de circulaţie, morţi suspecte, violuri, tâlhării, furturi sau înşelăciuni, probând vinovăţia autorilor prin analiza a mai multor tipuri de urme (micropelicule de vopsea, microfragmente metalice ori din material plastic, diverse tipuri de aliaje, substanţe toxice, reziduuri de tragere şi alte urme care intră în categoria urmelor secundare ale împuşcăturii, obiecte de podoabă, sol şi impurităţi din sol, fragmente şi microfragmente din materiale de construcţie).
R.L: Vă rugăm să detaliați un caz de care vă amintiți cu plăcere, cazul dumneavoastră de suflet.
I.S.: Satisfacții profesionale deosebite mi-au adus rezultatele remarcabile obținute în urma expertizei mai multor loturi de monede din aur şi argint tip KOSONI, recuperate din diverse ţări (Germania, Anglia, SUA, Irlanda, Spania), obiecte ale infracţiunilor de furt calificat din situri arheologice (în special Sarmizegetusa Regia) şi export ilegal al obiectelor de patrimoniu cultural. De asemenea, am lucrat la soluţionarea cauzei şi expertiza mai multor probe de alcool etilic – obiect al contrabandei săvârşite de o grupare organizată ce activa pe raza judeţului Călăraşi.
R.L: Ce titluri, recunoașteri ați obținut până acum? Puteți să ne povestiți despre activitatea dumneavoastră științifică?
I.S.: În fiecare an, am participat la Conferinţe Internaţionale de Criminalistică, iar faptul că Institutul Naţional de Criminalistică al Inspectoratului General al Poliției Române face parte din ENFSI (European Network Forensic Science Institutes), mi-a oferit oportunitatea să particip, alături de alţi colegi, la testele internaţionale organizate de ENFSI, care aveau ca obiectiv analiza probelor de vopsea auto şi de tip spray.
Mă bucur că articole precum – ,,Metode moderne de studiu al microurmelor şi urmelor dinamice de vopsea în elucidarea accidentelor rutiere”, „Investigarea criminalistică a solurilor în cazurile infracţiunilor cu violenţă”, „Expertiza fizico-chimică şi traficul de obiecte de colecţie şi numismatică”, „Investigarea criminalistică a materialelor de probă ridicate din câmpuri infracţionale în care au acţionat aceiaşi autori”, „Teste de competenţă organizate de grupul de lucru pentru analiza vopselelor de autovehicule din cadrul ENFSI pentru asigurarea calităţii în valorificarea mijloacelor materiale de proba”, apărute în reviste de criminalistică, de criminologie sau de penologie sub semnătura mea, au fost apreciate de colegi criminaliști din întreaga lume.
R.L: Aveți și altă pasiune în afară de chimie?
I.S.: Activitatea mea este cea mai mare pasiune. Nu exagerez. Gândul la pensionarea mă întristează. Voi fi nevoită să-mi caut alte pasiuni. În şcoală, aveam talent la desen şi la muzică, dar nu au reușit să mă captiveze precum chimia. Ştiu și să croitoresc şi să croşetez.
R.L: Ce planuri de viitor aveți?
I.S.: Nu mi-am făcut un plan de viitor … unul anume. Voi vedea … până atunci, continui să pun pasiune în ceea ce fac, pentru că plăcerea muncii aduce perfecțiunea acesteia.
Citește și celelalte interviuri ale seriei ”În spatele uniformei”:
FOTO. Cum a ridicat un criminalist fotografia de investigații la rang de artă
FOTO. Vechea tradiție maramureșeană a cioplitului, ținută în viață de un polițist de frontieră
FOTO+ VIDEO. Cum se împacă meseria de jandarm cu cea de artist popular
FOTO. Interviu cu un criminalist român: Dumnezeu creează prin mâinile mele
FOTO. Artă la Poliție. Povestea Otiliei Ion, polițista care coase goblenuri
