Când talibanii ocupau Kabulul, iar SUA au fost nevoite să-și retragă forțele armate din Afganistan, lumea civilizată încă mai spera la un posibil Minsk 3, o înțelegere diplomatică dintre Ucraina și Rusia, mediată de Germania, privind transferul pașnic al Donbas-ului către cel care a împrumutat-o.
Douăzeci de ani de intervenții ale SUA în Afganistan și Orientul Mijlociu s-au încheiat cu o înfrângere umilitoare. La jumătate de an după plecarea americanilor din Afganistan, izbucnea războiul dintre Rusia și Ucraina. Consecințele economice ale sancțiunilor și noile evoluții geopolitice amenință să destabilizaze întreaga lume civilizată.
Biden l-a aruncat pe Putin în brațele lui Xi Jinping
Lipsa de inspirație a lui Joe Biden în prevenirea războiului din Ucraina, scoaterea Franței din jocul AUKUS, al Pacificului indonezian, jignirea Prințului Moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salma al Saud, pe care l-a făcut “paria,” târârea întregii Europe în aventura militară din Ucraina, aruncarea lui Putin în brațele lui Xi Jinping, nesocotirea intereselor Indiilor istorice și batjocorirea relațiilor cu statele sud-americane au șubrezit hegemonia Americii în lume, instaurând temerea că asistăm la sfârșitul capitalismului.
Din istorie știm: când o putere hegemonică se clatină, recurge la măsuri militare de restabilire a controlului. Premisele celui de-al treilea război mondial înfricoșează.
Geniul fizicii Albert Einstein a prezis: „nu știu cu ce arme se va lupta în al treilea război mondial, dar sunt sigur că în al patrulea, vor fi lupte cu sulițe și pietre.”
Amenințarea nucleară întunecă rațiunile. Nimeni din Administrația americană nu caută soluții de pace în Ucraina.
Vom fi martorii decăderii capitalismului?
Istoria ne-a dovedit că prăbușirea unei puteri hegemonice a dus întotdeauna la conflicte majore între marile puteri, criză economică globală, revolte, revoluții populare, mizerie și dezastru pentru sute de milioane de oameni. Pe măsură ce hegemonia americană este în declin, la ce consecințe ne putem aștepta? Poate sistemul capitalist să reușească să revină la o formă de „echilibru” sau se va prăbuși și el?
Lumea civilizată și-a delegat, mai bine de jumătate de secol, puterea Americii pentru menținerea „păcii” între super puterile mondiale, pentru construirea contractului social global și – în contextul secolului XXI – al decarbonizării planetei.
Petrodolarul, în vrie
Sancțiunile impuse Rusiei și altor state au dus la dedolarizarea marilor schimburi economice, astfel încât experții financiari vorbesc despre “armamentizarea” dolarului, de reevaluarea BRICS pe criteriile noi și despre crearea unei Bănci Mondiale alternative, bazându-se pe infrastructurile monetare asiatice.
Dar nu este vorba doar de frica de Beijing și Moscova. În ultimele luni, din India până în Argentina, din Brazilia până în Africa de Sud și din Orientul Mijlociu până în Asia de Sud-Est, statele – din ceea ce zicem noi ”lumea a treia” – și-au accelerat eforturile către aranjamente menite să reducă dependența lor de dolar. În centrul acestor inițiative, guvernele statelor “necivilizaționate” se tem că SUA vor folosi moneda lor, dolarul armat, astăzi, și împotriva lor. E o chestiune de securitate, de fapt.
Nimeni nu prevede sfârșitul hegemoniei dolarului pe piețele globale, dar o slăbire a supremației sale se vede de la o poștă.
Capitalismul mai poate fi salvat?
Pe noi ne interesează cine mai salvează capitalismul. Modelul neoliberal se va frânge sub propria greutate? Sau poate că asta se și dorește pentru fecunda tranziție brutală către lagărul digital?
Sistemul capitalist a fost condus, timp de opt decenii, de către America. Dar dacă hegemonia ei se clatină? Administrația de la Washington nu are soluții de echilibrare a piețelor. În această situație, nu se va ajunge la tirania arbitrariului lumii?
Ministrul de finanțe al Arabiei Saudite, regatul din Golf, a uimit elitele lumii la Davos, când a anunțat că trezoreria țării sale este deschisă tranzacționării cu alte valute, în schimbul petrolului.
În lumea financiar bancară se discută despre un “tsunami al inflației,” care va arunca în piață rezerve enorme de dolari. Aceste asalturi vor masca intenția de trecerea la moneda digitală.
Marea împăcare istorică între șiiți și suniți
Previziunile lui Andy Schectman, președinte și proprietar al Miles Franklin, expert în istoria monetară și economică, potrivit cărora coaliția BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) și-ar pregăti propria monedă, bazată pe aur, pentru a concura cu dolarul american, sperie spiritul capitalist din orice european.
Împăcarea istorică dintre Republica Islamică Iran și Regatul din Arabia Saudită enervează lumea euroatlantică. Vreme de aproape jumătate de secol, Arabia Saudită a avut relații speciale cu SUA. Din cauza inabilității lui Biden, s-a creat o nouă alianță, care ar afecta hegemonia americană în Orientul îndepărtat.
Grație imenselor livrări de gaze și petrol din Rusia către China, plătite în yuani sau ruble, moneda rusească s-a întărit cu 30 de procente față de prăbușirea de anul trecut.
Rusia livrează petrol Indiei la preț redus sau pe caiet, cum se mai zice. New Delhi devine un trader de resurse în regiune. Deconturile nu se mai fac doar în dolari.
Întreaga hegemonie americană în lume se clatină, din cauza încăpățânării lui Joe Biden și a sistemului care-l patronează pentru accelerarea New-deal-ului ecologist, cunoscut sub numele de Marea Resetare, de fapt foamea nebună a bogaților lumii de a mânca, la șapte mese, cu șapte guri.
Vocile lumii
CNN
Post de televiziune american progresist
“Comerțul total dintre China și Rusia a atins un record istoric, pe tot parcursul anului 2022, în creștere cu 30%, până la 190 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor vamale chineze. În special, comerțul cu energie a crescut considerabil de la începutul războiului. China a cumpărat țiței în valoare de 50,6 miliarde de dolari din Rusia, din martie până în decembrie, în creștere cu 45% față de aceeași perioadă a anului precedent. Importurile de cărbune au crescut cu 54%, până la 10 miliarde de dolari. Achizițiile de gaze naturale, inclusiv gazul din conducte și GNL, au crescut vertiginos cu 155%, până la 9,6 miliarde de dolari,” relevă un documentar CNN.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
