Antonio Vitorino, în vârstă de 61 de ani, a fost ales prin aclamaţie, după ce costaricana Laura Thompson, actuala adjunctă a directorului OIM, a hotărât să-şi retragă candidatura după patru tururi de scrutin. Victoria candidatului european are loc în condiţiile în care ţările din Uniunea Europeană (UE) au încheiat vineri, după nouă ore de discuţii, un acord cu privire la gestionarea migraţiilor ce propune o ”nouă abordare” prin înfiinţarea unor ”platforme de debarcare” de migranţi în afara UE, în vederea descurajării traversării Mediteranei.
Postul de director al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM) – o agenţie din care fac parte 172 de ţări şi la care Statele Unite sunt unul dontre principalii contributori, alături de europeni – a fost ocupat de la înfiinţarea instituţiei, în 1951, de un american, cu o singură excepţie, din 1961 în 1969, când a fost condusă de olandezul Bastiaan Haveman.
De această dată, candidatul Washingtonului, Ken Isaacs, nu a reuşit să obţină sufragiile necesare. Şi mai rău, el a fost primul candidat eliminat. Acuzat că este un ”climato-sceptic”, în contextul în care numeroase migraţii au legătură cu factori climatici, declaraţii polemice ale acestui fost vicepreşedinte al ONG-ului umanitar creştin Samaritan’s Purse i-au pătat de asemenea imaginea. Asta cu atât mai mult cu cât, în spionosul dosar al migraţiilor, administraţia Trump face obiectul unor critici din partea ONU, din cauza interdicţiei permanente de a intra pe teritoriul său impuse cetăţenilor a şase ţări majoritar musulmane şi a recentei decizii de a despărţi copii de migranţi intraţi ilegal pe teritoriul american – o politică abandonată în urma unui potop de critici.
Prieten apropiat al șefului ONU
Un politician şi un avocat în afaceri, Vitorino a intrat în Partidul Socialist portughez în timpul Revoluţiei Garoafelor din 1974, pe când avea 18 ani. Ales deputat prima oară în 1980, el a fost secretar de stat în mandatul lui Mario Soares (1983-1985), iar apoi ministru în Guvernul condus de Antonio Guterres (1995-1997).
Vitorino a declarat vineri că este un ”prieten apropiat” al secretarului general al ONU. El este ”un om chibzuit” şi ”cel mai bun din generaţia noastră”, a declarat Guterres despre fostul său ministru. Vitorino a demisionat în 1997 din postul de ministru al Apărării, după ce un ziar l-a implicat într-un scandal de impozit funciar neplătit. Fiul unui angajat de bancă şi al unei profesoare de franceză, el se prezintă drept un ”lingvist frustrat” şi ipohondru, dar se declară mândru că şi-a făcut întotdeauna singur cumpărăturile la supermarket.
Ales în Parlamentul European în 1994, Vitorino a fost marcat de deţinerea postului de comisar european al Justiţiei şi Internelor, din 1999 în 2004. Citat adesea ca un potenţial candidat la postul de premier sau preşedinte al Republicii, el nu s-a mai implicat cu adevărat în viaţa politică naţională.
Eșec pentru SUA
Noul şef al OIM îi succedă la 1 octombrie americanului William Lacy Swing, care a efectuat două mandate de cinci ani la conducerea Organizaţiei.
Victoria portughezului constituie un veritabil eşec pentru Statele Unite.
Desemnat candidat la începutul lui februarie, Ken Isaacs a întâmpinat dificultăţi în ultimele luni după ce ziarul The Washington Post a publicat o serie de comentarii antimusulmane, postate în perioada 2015-2017, dar retrase ulterior, pe reţele de socializare. Ken Isaacs afirma în aceste tweet-uri, de exemplu, că Coranul le ”ordonă” musulmanilor să comită fapte violente şi sugerează că refugiaţii creştini ar trebui să aibă prioritate în faţa acestora, exprimându-şi îndoiala cu privire la faptul că islamul este o religie a păcii. Isaacs şi-a exprimat ”regretele” cu privire la aceste declaraţii ”imprudente”. Jeremy Konyndyk de la Centrul de Dezvoltare Mondial, consideră că administraţia Trump a dat dovadă de ”imprudenţă prezentând un candidat cu un asemenea profil”. Înytrebat în legătură cu acest subiect, Vitorino s-a declarat ”încrezător” şi a spus că se aşteaptă ”ca toate statele membre să îndeplinească rolul fundamental” al OIM.
După înfrângere, unii se întreabă deja dacă Trump nu va riposta reducând finanţarea americană a OIM.
