Poliţia a anunţat că cel puţin 5.500 de manifestanţi s-au reunit în cartierul unde se află sediile principalelor instituţii ale Uniunii Europene. După un început calm al manifestaţiei, participanţii au lansat pietre şi sticle incendiare către poliţişti, faţadele mai multor clădiri fiind avariate.
Poliţia a ripostat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru dispersarea manifestanţilor turbulenţi.
O contramanifestaţie, organizată de mai multe mişcări pentru apărarea drepturilor omului, a reunit aproximativ 1.000 de persoane în partea centrală a capitalei belgiene.
Cele două manifestaţii fuseseră interzise de autorităţile bruxelleze, o decizie rară luată de teama izbucnirii violenţelor. Însă, Consiliul de Stat belgian a anulat respectiva interdicţie, susţinând că motivele invocate nu sunt ”suficiente” pentru limitarea libertăţii de a manifesta.
Partidul Noua Alianţă Flamandă (N-VA), cel mai mare partid din parlamentul belgian, şi-a retras miniştrii din coaliţia guvernamentală săptămâna trecută, după ce premierul Charles Michel a respins cererea N-VA ca Belgia să nu semneze Pactul global cu privire la migraţii, adoptat luni, la Marrakech (Maroc), de peste 150 de ţări.
În luna iulie, toate cele 193 de ţări membre ale ONU, cu excepţia SUA, au finalizat textul pactului, care nu are un caracter obligatoriu. De atunci însă, pactul a devenit ţinta criticilor politicienilor europeni de extremă dreapta care susţin că el poate duce la noi valuri masive de migranţi către Europa.
Pactul consemnează atât principii – apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea suveranităţii naţionale – cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză, integrarea migranţilor etc. El interzice totodată detenţiile arbitrare şi nu autorizează arestările decât ca ultimă soluţie.
Textul, ce cuprinde în jur de 40 de pagini, ”favorizează cooperarea internaţională în materie de migraţie între toţi actorii competenţi, conştienţi fiind că niciun stat nu poate gestiona singur problema migraţiilor”, simultan cu ”respectarea suveranităţii statelor şi a obligaţiilor ce le revin din dreptul internaţional”.
Pactul detaliază 23 de obiective, printre care ”lupta împotriva factorilor negativi şi a problemelor structurale care împing persoane să-şi părăsească ţara de origine”, ”salvarea de vieţi”, ”întărirea acţiunii transnaţionale în faţa traficului de migranţi”, ”nerecurgerea la plasarea în retenţie administrativă a migranţilor decât în ultimă instanţă” sau ”asigurarea accesului migranţilor la servicii de bază”.
