Plăţile făcute în numele Guvernului, precum şi randamentele mici sau chiar negative oferite de plasamentele în euro (majoritare în structura investiţiilor) au făcut ca rezerva internaţională a României să scadă anul trecut până la puţin peste 37 de miliarde de euro, arată datele prezentate de Banca Naţională a României (BNR) în Raportul anual. Rămâne, totuşi, un nivel extrem de ridicat, comparativ cu cea mai mare parte a perioadei care a trecut din 1989 până în prezent.
Sub 10% din rezerva internaţională o reprezintă cele 104 tone de aur, a căror valoare, arată raportul citat, a scăzut cu 52 de milioane de euro, până la puţin peste 3,6 miliarde de euro, în luna decembrie a anului trecut.
În ceea ce priveşte rezultatul obţinut din plasarea rezervei, în 2017, ca şi în 2016, a fost vorba despre pierderi. BNR a avut un minus de aproximativ 80 milioane de euro, în creştere cu doar puţin peste 14 milioane de euro în 2016. Principalul factor care a cauzat acest minus a fost expunerea pe instrumente denominate în euro, monedă care a oferit randamente slabe în 2017.
La ce este bună rezerva valutară
Rolul principal al rezervei internaţionale este acela de a da credibilitate unei ţări şi sistemului său financiar. Aşa cum explica şi guvernatorul Mugur Isărescu, inclusiv convertibilitatea leului sau faptul că românii au carduri emise de bănci locale care pot fi folosite oriunde în lume are în spate şi un nivel semnificativ al rezervei valutare, plasate prudent. „Rezervele internaţionale ale României au rolul de mecanism fundamental de protejare a economiei împotriva şocurilor externe adverse şi conferă credibilitate statului în plan internaţional. În acelaşi timp, acestea constituie un instrument important în implementarea politicii monetare şi de curs de schimb a BNR, în gestionarea datoriei externe a României, publice şi private, precum şi în asigurarea stabilităţii financiare. Țările emergente cu acces la pieţele de capital la costuri rezonabile, cum este şi cazul României, folosesc, de regulă, rezervele valutare în scop preventiv, pentru combaterea riscurilor ce derivă din deficitul contului curent şi al celui de capital. În economiile cu regim de curs de schimb de tip flotare controlată, un factor care joacă un rol important în stabilirea nivelului optim al rezervelor îl constituie volatilitatea monedei locale, în special în momentele de turbulenţe pe pieţele financiare“, notează raportul băncii centrale.
Pe de altă parte, la începutul anilor ’90, BNR a formulat o strategie prin care să crească rezerva internaţională având patru scopuri principale: oferirea unei garanţii asupra solvabilităţii externe a României, având ca efect creşterea încrederii pieţei financiare internaţionale şi a investitorilor; plata la termen a serviciului datoriei externe contractate de statul român; atenuarea eventualelor dezechilibre conjuncturale şi temporare ale deficitelor balanţei de plăţi, ca urmare a unor şocuri imprevizibile, prin atingerea unui nivel de adecvare a rezervei valutare care să acopere cel puţin trei luni de importuri; stabilizarea şi consolidarea monedei naţionale.
Cea mai mare parte din aur stă la Londra
Parte din rezerva internaţională a României, adică între 9 şi 10%, o reprezintă cele 104 tone de aur. Din 1994, parte din această rezervă a început să fie plasată în afara României, iar din 2002 60% din cantitatea totală este depozitată la Banca Angliei. Din acest motiv, în ultima vreme au apărut mai multe voci care spun că BNR a înstrăinat rezerva şi că aceasta nu poate fi folosită în cazuri de urgenţă. Guvernatorul BNR spune, însă, că rezerva este mereu la dispoziţia statului român şi că decizia de a ţine 60% din cantitate în afara ţării dă mai multă credibilitate României. „Astă-toamnă am fost acolo, am pus mâna pe el şi, vorba poetului, am strigat: Este!“, a declarat Isărescu în conferinţa de prezentare a Raportului anual de activitate al BNR pe 2017.
Șeful băncii centrale spune că verificarea aurului depozitat în străinătate este făcută de instituţii internaţionale. „Credeţi că Banca Angliei primeşte ceva fără să verifice? Dacă lingoul acela este puţin deformat, ni-l dă înapoi.“ Auditul intern a fost realizat de Direcţia de Audit Intern din BNR, printr-un proces extrem de laborios, în condiţiile numărului mare de monede de aur, unele cu valoare numismatică. De auditul extern, încheiat în primăvara acestui an, s-a ocupat Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie, ai cărei specialişti s-au deplasat la Banca Angliei, acolo unde România are depozitate 61 de tone de aur, sub formă de lingouri.
