Deși se află de patru ani la guvernare, partidul lui Viktor Orban, Fidesz, se situează pe primul loc în ceea ce privește intențiile de vot, înaintea scrutinului legislativ care are loc, duminică, în Ungaria. Astfel, Fidesz va primi 47% din voturi, în timp ce Alianţa pentru Schimbare, dominată de socialiştii (MSZP), este creditată cu 28 la sută, conform unui sondaj al Institutului Nezopont. În ceea ce privește partidul de extremă-dreapta Jobbik acesta va primi 15 şi 18% din voturi. Institutul indică o prezență la urne de peste 60%.
Cine sunt opozanții
Dominată de Partidul Socialist (MSZP, fost comunist), alianţa este formată din cinci partide de stânga şi liberale. Peter Mesterhazy, în vârstă de 40 de ani, preşedintele lipsit de carismă al MSZP, este, de asemenea, candidatul alianţei la postul de prim-ministru.
Fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany, în vârstă de 52 de ani, a fost invitat să se alăture alianţei, cu partidul său DK – Coaliţia democratică. Gyurcsany, un economist strălucit, care l-a învins pe Viktor Orban la alegerile din 2006, a înregistrat o scădere a popularităţii, după dezvăluirile privind declaraţiile în care recunoştea că a ascuns adevărul în legătură cu situaţia economică a ţării, care s-a aflat în pragul falimentului în 2008.
Gordon Bajnai, premier independent după demisia lui Ferenc Gyurcsany, este una dintre figurile importante ale alianţei de opoziţie de la Budapesta. La 46 de ani, economistul provenit din mediul de afaceri ungar, a fost considerat în 2012 o speranţă pentru reînnoirea stângii din Ungaria. După ce a înfiinţat mişcarea "Împreună 2014", la care s-au alăturat şi alte formaţiuni anti-Orban, el a eşuat în încercarea de a coaliza opoziţia sub conducerea sa şi a fost nevoit să accepte rolul socialiştilor.
Cât privește partidul de extremă-dreapta, vestit pentru retorica rasistă, în special la adresa romilor, antisemit şi antieuropean, Jobbik sau Mişcarea pentru o Ungarie, a obţinut 17 la sută din voturi la alegerile din 2010. Formaţiunea a fost înfiinţată în 2003 și este condusă de Gabor Vona, un fost profesor în vârstă de 35 de ani.
Orban a îngrijorat Europa
Faptul că, în 2010, partidul lui Orban a câștigat alegerile cu 52,7%, ceea ce a însemnat o majoritate de două treimi din mandatele Parlamentului, i-a permis actualului premier să modifice, fără consultări, Constituția. Astfel, noua lege fundamentală a țării, adoptată la sfârşitul lui 2011, i-a permis acestuia să-şi consolideze controlul asupra tuturor instituţiilor puterii, a justiţiei şi presei, dar şi economiei şi culturii.
Atitudinea lui Viktor Orban a provocat îngrijorarea UE. De altfel, în 2012, Comisia Europeană a propus suspendarea unor fonduri de aproape 500 de milioane de euro alocate Ungariei (0,5% din PIB-ul țării), o masură fără precedent prin care executivul de la Bruxelles a lansat un avertisment la adresa Budapestei, pentru că nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului excesiv.
