Saxonia se numără printre regiunile cu cei mai puțini migranți, însă naționalismul s-a propagat alarmant printre cetățenii dezavantajați, scie Financial Times.
În 2017, Clausnitz, un mic sat din Saxonia, s-a aflat în centrul unei dezbateri la nivel național privind rasismul în Germania, după ce extremiștiii de dreapta au încercat să blocheze autobuzul care ar fi trebuit să transporte zeci de azilanți la un cămin. Femeile și copiii, majoritatea proveniți din zonele de conflict din Orient, s-au trezit față în față cu un zid format din sute de protestatari furioși.
Acest incident a marcat puternic și alegerile legislative din Germania, unde, partidul de dreapta Alternativa pentru Germania a obținut un scor istoric, cuantificat sub forma a 94 de locuri în Bundestag, rezultând astfel un cutremur politic.
Rezultatul obținut de AfD, la nivel național, a fost destul de surprinzător. Dar în fosta regiune aflată sub Cortina de Fier, sondajele au fost spectaculoase. Partidul care dorește să închidă frontierele Germaniei și să se opună Islamului, a obținut 22,5 procente în zona așa-numitelor "noi state federale". În Saxonia, un mic land sud-estic cu doar patru milioane de locuitori, care se învecinează cu Polonia și Republica Cehă, AfD a câștigat 27% din voturi, plasându-se înaintea oricăror alte partide, inclusiv a creștin-democraților (CDU), formațiunea condusă de Angela Merkel.
Rezultatele nu sunt deloc surprinzătoare având în vedere că partidele de dreapta se bucură de o popularitate sporită în Saxonia. Partidul Național Democrat german a fost ales pentru două mandate în Legislativul de stat al Saxoniei, în 2004 și în 2009.
lrich Oehme, un deputat AfD nou ales din Chemnitz, Saxonia, a afirmat că regiunea sa a avut întotdeauna un spirit rebel, nonconformist. Saxonia a fost, spune el, leagănul rebeliunii anticomuniste din 1989, iar poporul său rămâne "foarte sensibil" la sistemele pe care le consideră că nu funcționează corect. "Sunt mult mai implicați în politică decât cei din alte părți ale țării și mult mai îndrăzneți", a declarat Oehme.
Frustrarea rămâne răspândită în est, la 27 de ani de la reunificare. Mulți au văzut dispariția vechii Republici Democrate Germane, nu ca triumf al democrației, ci ca un "război pe care l-au pierdut", spune Eric Hattke de la Atticus, o organizație neguvernamentală la Dresda. Această atitudine este încurajată și de faptul că doar 25% dintre afaceriștii germani, 14% dintre rectorii universităților de stat și 13% dintre judecători sunt oameni care au fost născuți și crescuți în Est.
Germanii din Vest s-au întrebat, de multe ori, de ce sentimentul naționalist a fost atât de puternic în regiunile în care străinii reprezintă o proporție minusculă a populației (în Saxonia, este de doar 2,2%). Werner Patzelt explică faptul că paradoxul sentimentului anti-imigranți într-unul dintre statele cel mai puțin multietnice din Germania, provine din percepția esticilor asupra orașelor din vestul Germaniei, unde imigrația pe scară largă a provocat o serie de probleme sociale.
"Există acest sentiment în Est că totul este bine, orașele arată bine, șomajul este sub control și nu vrem să fim distruși de politicile de imigrare eșuate ale Occidentului", a declarat și Werner Patzelt, profesor de științe politice din cadrul Universității Tehnice din Dresda.
