Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Raport: Moldovenii, locul I la bătut copiii. Mărturiile șocante ale celor care sună la Telefonul Copilului: Tata mă bate în fiecare zi și mă dă afară din casă. O voce îmi spune să mă tai

O fată de 16 ani povestește, plângând, că tatăl ei, bolnav de cancer, o bate în fiecare zi și o dă afară din casă. Un băiat de 11 ani spune că ceilalți copii din clasă îi spun că e mobilier, pentru că e sărac, și ar face mai bine să muncească pe la alții decât să vină la școală.

Share

Flavia Dragan 0 comentarii

Actualizat: 01.02.2017 - 11:02

O fată de 16 ani povestește, plângând, că tatăl ei, bolnav de cancer, o bate în fiecare zi și o dă afară din casă. Un băiat de 11 ani spune că ceilalți copii din clasă îi spun că e mobilier, pentru că e sărac, și ar face mai bine să muncească pe la alții decât să vină la școală.

O fată declară că aude o voce care îi spune „să se taie”, iar un alt băiat a sunat să anunţe că e pe punctul de a se sinucide, că se aruncă dintr-un tren. Așa sună apelurile frecvente la Telefonul Copilului, asociație care atrage atenția că abuzurile reclamate de copii au crescut cu peste 40 la sută în 2016.

O creștere semnificativă se înregistrează în cazurile de violență în familie, numărul cunoscut al copiilor bătuți de părinți crescând cu 50% față de 2015, conform apelurilor primite de asociație.  Astfel, în total, în 2016, asociația Telefonul Copilului a înregistrat 89.000 apeluri.

Cel mai des, copiii au semnalat, la numărul 1116.111, bătăile - 37,32%, abuzul emoțional - 25,93% și neglijarea - 24,11%. Cele mai multe cazuri de abuz s-au înregistrat în familie (65,71%), în familia extinsă, în plasament sau în asistența maternală (17,39%); în 11% dintre cazuri a fost vorba despre violență petrecută în spațiul public, iar 5,85% au semnalat violența din școli. Copiii au fost bătuți, cel mai adesea, de părinți - 72,96%, de un alt copil - 9,81%, de o altă rudă - 6,65%.


Citește și: Alarmă: Bătaia e încă ruptă din rai pentru mulți copii români. Peste jumătate din cazurile de agresiune împotriva minorilor nu sunt anchetate penal

Anul trecut, s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de abuzuri din evidențele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA): 13.546 de dosare, din care peste 1.000 au fost copii bătuți, aproape 600 copii abuzați sexual, iar peste 9.000 au fost neglijați. În urma investigării acestor cazuri, peste 9.800 de copii au rămas în familie, iar în aproape 600 de situații agresorii sunt urmăriți penal. Și în anii anteriori, cifrele au fost asemănătoare.  Totuși, numărul mare de cazuri înregistrat în evidențe are drept cauză raportarea situațiilor de abuz, nu creșterea în sine a violenței, ne-a declarat directoarea generală a Autorității pentru Protecția Copilului, Elena Tudor, explicaţie confirmată şi de doi specialişti de la asociaţia “Salvaţi Copiii”. 


„Este o creștere a cazurilor şi a raportărilor deopotrivă; cele mai multe cazuri sunt de consiliere psihologică, iar copiii caută o stabilizare psiho-emoțională, pe care instituțiile abilitate nu o pot oferi,  pentru că nu au specialiști sau nu au resurse financiare pentru a angaja astfel de specialiști. De exemplu, în Vrancea, orașul unde am înregistrat cele mai multe cazuri - peste 900 de copii care ne-au contactat -, vă dați seama ce ar fi însemnat pentru DGASPC să ofere consiliere? Noi ne bucurăm că putem să oferim (consiliere, n.red.), însă nu ar trebui să se oprească totul doar la ceea ce facem noi”, a explicat, pentru „România liberă“, directoarea executivă a asociației, Cătălina Surcel.

De altfel, aceasta a atras atenția că încrederea părinților și copiilor în autorități a scăzut foarte mult în ultimii ani. De exemplu, în Vrancea, din cele 900 de cazuri pe care le-a avut asociația, numai în 12 a primit acceptul beneficiarilor să sesizeze autoritățile.

Cristina Surcel a reclamat lipsa serviciilor de consiliere psihologică și psihoterapie din serviciile publice, spunând că este nevoie ca autoritățile să poată oferi ajutor gratuit: „Dacă ajung copii la 7-10 ani să sufere de depresie și să nu fie ăsta un semnal de alarmă, ce ar trebui să se mai întâmple?! Vorbeam atât de mult despre violența în școală acum cinci ani? Știam că sunt copii care se bucură să îi vadă pe alți copii umiliți și bătuți? Îi filmează, se laudă cu lucrurile astea. Trebuie ca instituțiile să se alinieze la aceste realități”, a explicat ea.

Agresiunea în şcoli, o problemă

De altfel, conform statisticilor puse la dispoziția redacției de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri: 13.546 de dosare. Peste 1.000 copii au fost bătuți, aproape 600 copii au fost abuzați sexual, iar peste 9.000 au fost neglijați. Totuși, numărul mare de cazuri înregistrat în evidențe are drept cauză raportarea situațiilor de abuz, nu creșterea în sine a violenței, ne declara, în octombrie 2016, directoarea generală a Autorității pentru Protecția Copilului, Elena Tudor.

În egală măsură, copiii au reclamat și creșterea numărului de abuzuri la școală (cu 24%). Peste 40% dintre copii au povestit că au fost insultați, jigniți, li s-au pus porecle, 38% au fost loviți sau îmbrânciți de colegi, iar în 18% dintre cazuri colegii au râs de ei din cauza sărăciei.


Citește și: Avertisment. Agresiunile în școli, la cote alarmante. Ce măsuri va lua Ministerul Educației

Peste 70 la sută dintre elevii români au spus că au fost bruscați, umiliți, excluși sau bătuți de colegii lor, la un moment dat. Explicația? Școala românească nu îi învață pe copii să coopereze, ci să fie în competiție, iar cei care sunt diferiți plătesc întodeauna prețul. Mai mult, numărul insuficient de consilieri școlari și atitudinea părinților care cred că situațiile de bullying îi pregătesc pe micuți pentru viață îi transformă pe copii fie în mici tirani, fie în victime tăcute. În replică, Ministerul Educației anunță cursuri de toleranță și un Cod Etic pentru învățământul preuniversitar.


81% din situațiile de bullying s-au petrecut în școli sau grădinițe, iar 18% în mediul virtual. În 97% din cazurile semnalate abuzatorul a fost un alt copil, iar în 1,4 la sută dintre cazuri, un cadru didactic. În aproape 85 la sută dintre situații copiii au sesizat situațiile de bullying, iar în 15 la sută dintre cazuri cei care au sunat au fost părinții. 

Cine sunt copiii care au apelat la numărul de urgență 116.111

Portretul-robot al minorilor care au sunat cel mai mult la numărul de urgență arată astfel: fată între 9 și 12 ani/băiat între 16 și 18 ani, din Moldova sau Muntenia, dintr-o familie formată din mamă și tată, din mediul rural.

Cel mai adesea, copiii care raportează o situație de abuz se simt apăsați de griji (56,5 la sută), frustrați și depresivi (16 la sută), triști și singuri (6,4 la sută) sau reclamă frică și anxietate (11,6 la sută).

În total, 40,05% dintre apeluri au fost făcute de băieți, iar 34,2% au fost efectuate de fete. Restul de 25 la sută au fost făcute de adulți.

Copiii și adolescenții care au apelat numărul de urgență sunt din: familii nucleare – 84%; familii monoparentale - 8,10%; familii adoptatoare – 5%;

Mediul de rezidență din care provin apelurile de la minorii abuzați: mediul urban – 47%; mediul rural – 41%

Regiunile de unde provin apelurile de copii abuzați: Moldova - 27,8%; Muntenia - 21,3%; București - 11,5%; Transilvania - 10,2%; Oltenia - 10,11%; Dobrogea - 6,60%; Banat - 2,28%.

Pe județe, majoritatea copiilor provin din Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Neamț, București (Sector 5), Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Olt. Județele unde s-au înregistrat cele mai puține apeluri: Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți și Arad. 

Mărturie șocantă: Pe Irina, tatăl o bate în fiecare zi

Un adolescent a sunat la Telefonul Copilului spunând că urmează să se arunce din tren, că este „un nenorocit” și că nu merită să trăiască, nimeni”nu o să plângă după el”. Irina, o fată de 16 ani, a povestit că tatăl ei, bolnav de cancer, o bate în fiecare zi și o dă afară din casă. Mama ei este plecată de mai bine de un an la muncă în străinătate și nu o crede când îi spune despre soțul ei.  “Îl înțeleg că îi este greu și suferă din cauza bolii, dar nu vreau să mă mai bată. Nu am greșit cu nimic, nu știu de ce se comportă așa cu mine”, a mai afirmat Irina.

Un alt copil de 11 ani, Mihai „din ultima bancă de la geam”, spune cum colegii de clasă râd de el pentru că e sărac și îl numesc ”mobilier”: ” Îmi spun că ar trebui să muncesc pe la oameni. Mi-e teamă să mai vin la școală, pentru că atunci când râd de mine, știe toată școala”.

O altă fată spune că se simte singură, iar gândurile ei îi spun să se taie. Un adolescent de 16 ani spune că, atunci când merge la școală, își imaginează că trebuie să se apere de inamici. El a fost bătut de colegii lui de mai multe ori, a făcut și consiliere la școală, dar spune că nu a dat rezultate. A rămas repetent și are note mici.

Prea puțini specialiști

În medie, într-un județ sunt aproximativ 37 de psihologi sau psihopedagogi, care pot oferi consiliere  gratuită copiilor și părinților, conform cifrelor comunicate RL de Ministerul Muncii. Astfel, sunt 41 de direcții de Protecție a Copilului în țară și încă șase în București, iar la sfârșitul lunii septembrie 2016 erau angajate 1.752 de persoane cu studii în domeniul psihologie sau psihopedagogie.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...