UPDATE: Judecătorul Toni Greblă a confirmat, miercuri, la ieșirea de la DNA, că procurorii anticorpuție au extins urmărirea penală în cazul său. Astfel, pe numele judecatorului Toni Greblă au fost emise noi acuzații legate de campaniile electorale din 2008-2012.
În acest dosar sunt vizate petrecerile organizate de PSD la alegerile din 2008-2012.
Astfel, fostul judecător al CCR, Toni Greblă, este acuzat de procurorii anticorupție de încă două infracțiuni de trafic de influenţă, și de fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).
Anchetatorii susțin că în perioada 2008 – 2012 ( cu ocazia campaniilor electorale din 2008 şi 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.
”Concret, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcţii, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în comunicatul DNA.
Mai mult, procurorii susțin că, în perioada 2009 – 2015, Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) şi ulterior judecător de Curte Constituţională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins şi primit, direct şi indirect, de la suspectul Prundianu Mihai mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:
– 360.269,42 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăţi struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) şi
– 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de şase angajaţi în perioada 2011 – 2015, evidențiate în contabilitatea Asociației Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).
Și de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei.
În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcţiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituţională, a omis să precizeze în declaraţiile de avere, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donație, a unui teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în județul Gorj.
————
Judecătorul Toni Greblă a venit, miercuri, la Direcția Națională Anticorupție, unde urmează să fie audiat în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție. Surse apropiate anchetei spun ca este posibil extinderea urmăririi penale.
Toni Greblă ar putea vorbi cu procurorii anticorupție și despre Victor Ponta și Dan Șova.
“Am fost chemat la DNA și ca orice cetăţean m-am prezentat”, a afirmat Toni Greblă, la intrarea în sediul Direcției Naționale Anticorupție.
Greblă a spus că nu știe ce intenționează procurorii să facă în cazul său, menționând că este cercetat ”ca un simplu cetăţean”, după ce a demisionaat din funcţia de judecător la Curtea Constituţională.
“Am înţeles să-mi dau demisia de la Curtea Constituţională şi acum sunt un simplu cetăţean, în urma împrejurărilor pe care le ştiţi şi dând dovadă de responsabilitate. Am sperat şi sper în continuare să am parte de o anchetă echitabilă pentru că acum suntem în stadiul de anchetă penală”, a declarat Toni Greblă.
El a explicat că iniţial procurorul de caz a dispus reţinerea sa şi apoi a propus arestul la dimiciliu, iar ulterior două completuri ale instanței supreme au decis că nu este cazul să fie luată nicio măsură restrictivă împotriva sa.
“Justiţia, care se înfătuieşte întotdeauna prin ICCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, este şi trebuie să fie o instituţie independentă”, a mai spus fostul judecător al Curții Constituționale.
Fostul judecător al CCR a fost reținut, în data de 10 martie, pentru 24 de ore, deoarece a fost denunțat că ar fi încercat să șteargă urmele infracțiunilor sale, respectiv să înstrăineze, printr-un interpus, vreo 50 de capre de la ferma sa, spun surse judiciare. Dacă ar fi scăpat de capre, se salva de acuzațiile de asociat/administrator și director general la ferma sa, funcții incompatibile cu cele de senator sau judecător.
Citește și: Caprele l-au băgat după gratii pe Toni Greblă
Infracțiunile de care este acuzat Greblă ar fi fost săvârșite începând cu 2010, pe când acesta era senator și șef al comisiei juridice al acestei camere şi au fost continuate până în ianuarie 2015, când era deja judecător CCR. Acuzaţiile sunt extrem de grave: constituirea unui grup infracțional organizat cu scopul de a folosi acte false la Vamă, trafic de influență în formă continuată, operațiuni financiare pentru a obține bani, bunuri, alte foloase necuvenite. După ce procurorii au cerut avizul de reținere, Toni Greblă și-a dat demisia de la CCR, renunțând la imunitate.
Începând cu luna august 2014, inculpatul Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Bîrcină Ion, un cetățean turc, cetățeanul moldovean Victor Dolghi și Constantin Bartolomeu Săvoiu ( general în retragere, șef de lojă masonică).
Împreună cu cei patru suspecți, Greblă a constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a iniția raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federația Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargo unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană. Embargoul unilateral al Rusiei era un răspuns la instituirea regimului autonom de sancțiuni de către Uniunea Europeană Rusiei.
Citește și: Motivarea ÎCCJ în cazul Toni Greblă
Pentru a încălca embargoul, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în țară, cât și în afara țării, acționând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.
