13.6 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSpecialAlexandru Cumpănașu, președintele CNMR: Numărul etnicilor români din Covasna a scăzut la...

Alexandru Cumpănașu, președintele CNMR: Numărul etnicilor români din Covasna a scăzut la jumătate în ultimii 15 ani

Populaţia de etnie română din județul Covasna a scăzut aproape la jumătate faţă de anul 2002, a anunțat, sâmbătă, președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, Alexandru Cumpănașu.

Liderul CNMR a făcut această evaluare după o vizită efectuată, la data de 21 iulie, în județul Covasna, unde a discutat cu liderii a 42 de organizații ale etnicilor români din Harghita, Covasna și Mureș.

"În 2002 trăiau aproximativ 40% etnici români iar astăzi mai sunt doar aproximativ 23 – 24% (în 2011 recensământul a calculat 27% etnici romani) în Covasna", anunță un comunicat transmis de CNMR.


La alegerile din 11 decembrie, candidații UDMR au reușit să obțină toate mandatele de parlamentar din județ. Potrivit președintelui Biroului Electoral Județean Harghita, judecătorul Lorincz Romeo, în prima fază au fost atribuite în mod direct UDMR patru mandate de deputat și unul de senator, iar la redistribuire UDMR a mai obținut un mandat de deputat și unul de senator.

Alexandru Cumpănașu semnalează "lipsa aproape totală a mijloacelor de păstrare a identităţii româneşti" în cele trei județe cu populație maghiară.

În aceste regiuni se observă "subfinanţare cronică a organizaţiilor culturale şi civice româneşti (inclusiv dispariţia în cvasi – totalitate a mass media românească); deficitul grav de personal didactic pentru catedrele de limba romană şi istorie în localităţile din judeţ. Mai mult decât atât, instituţiile de învăţământ apelează la etnici maghiari care să predea limba română şi istoria românilor; delăsarea totală a statului român pentru motivarea profesorilor care să vină în aceste zone pentru a păstra vie identitatea românilor. În aceste zone se impun avantaje substanţiale pentru profesorii români care fac mai degrabă misiuni apostolice pentru păstrarea elevilor în şcoli; lipsa aproape totală de investiţii în judeţ care să ofere posibilitatea folosirii limbii române la locul de muncă. În majoritatea cazurilor este folosită limba maghiară în companiile private, acestea având ca principali acţionari oameni de afaceri de etnie maghiară; ignorarea totală a comunităţii româneşti din judeţ de către liderii politici ai României din ultimii 27 ani" precum și "concentrarea eforturilor acestora pe avantajele electorale primite din partea comunităţii maghiare".

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Adrian Oianu, fost consilier local PNL, s-a înscris în PER și face echipă cu Dan Podaru

Fostul consilier local al sectorului 1 din partea PNL Adrian Oianu s-a înscris în Partidul Ecologist Român și va face echipă cu candidatul acestei...

Fântânile arteziene din Sectorul 4, pregătite pentru zilele călduroase de vară

Sectorul 4 al Capitalei este o comoară ascunsă pentru cei care își doresc să exploreze frumusețea orașului. Printre numeroasele sale atracții, cum ar fi...

Cutremur produs în zona seismică Vrancea, în această dimineață

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe Richter s-a produs, vineri dimineaţa, la ora locală 2:05, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit...
Ultima oră
Pe aceeași temă